Inteligența artificială începe să joace un rol din ce în ce mai important în securitatea software. Un exemplu recent este modelul AI Claude Opus 4.6, dezvoltat de compania Anthropic, care a reușit să identifice peste 100 de erori în codul browserului Mozilla Firefox în doar două săptămâni. Descoperirea demonstrează potențialul AI-ului de a accelera procesul de identificare a vulnerabilităților și de a îmbunătăți securitatea aplicațiilor utilizate de milioane de oameni.
Cum a fost realizat experimentul
Testul a fost realizat de echipa de securitate a Anthropic, cunoscută drept “Frontier Red Team”. Cercetătorii au folosit modelul AI pentru a analiza codul sursă al Firefox și pentru a căuta potențiale vulnerabilități. În doar 20 de minute de la începerea analizei, sistemul a identificat prima problemă serioasă de securitate.
Pe parcursul a două săptămâni, AI-ul a trimis aproximativ 112 rapoarte despre erori către dezvoltatorii Firefox. Dintre acestea, 22 au fost confirmate oficial ca vulnerabilități de securitate și au primit identificatori CVE. Mai mult, 14 dintre ele au fost clasificate ca fiind de severitate ridicată.
Aceste rezultate sunt impresionante, mai ales dacă ținem cont că browserul Firefox este unul dintre cele mai analizate și securizate proiecte open-source din lume.
De ce este importantă această descoperire
Performanța modelului AI Claude este remarcabilă deoarece a reușit să găsească mai multe vulnerabilități critice într-un interval scurt decât sunt raportate, în mod obișnuit, la nivel global într-o perioadă de două luni.
Această situație evidențiază două aspecte importante:
AI poate accelera securitatea software Instrumentele bazate pe inteligență artificială pot analiza cantități uriașe de cod mult mai rapid decât oamenii, identificând tipare și erori care ar putea trece neobservate.
Crește presiunea asupra echipelor de dezvoltare Dacă AI poate genera rapid mii de rapoarte de bug-uri, echipele care întrețin proiecte open-source trebuie să fie pregătite să gestioneze acest volum mare de informații.
Ce tipuri de probleme a descoperit modelul AI Claude
Vulnerabilitățile identificate de Claude au inclus erori legate de:
gestionarea memoriei
depășirea limitelor de acces
mecanisme de protecție ale browserului
blocarea aplicației cauzată de introducerea anumitor tipuri de date
Un exemplu este o vulnerabilitate de tip “use-after-free”, o problemă de siguranță a memoriei care poate permite atacatorilor să execute cod malițios dacă este exploatată.
Poate inteligența artificială să exploateze aceste vulnerabilități?
Deși Claude s-a dovedit foarte eficient la găsirea vulnerabilităților, rezultatele au arătat că este mult mai puțin capabil să creeze exploit-uri reale. În timpul testelor, modelul a reușit să genereze doar două exemple de exploit, iar acestea nu ar fi funcționat în condiții reale din cauza mecanismelor de securitate ale browserului.
Acest lucru sugerează că, cel puțin momentan, AI-ul oferă mai degrabă un avantaj pentru securitate decât pentru atacatori.
Viitorul securității software cu AI
Colaborarea dintre Anthropic și dezvoltatorii Firefox ar putea reprezenta începutul unei noi etape în securitatea software. Mozilla analizează deja integrarea analizelor bazate pe AI în fluxul intern de dezvoltare pentru a identifica vulnerabilități înainte ca acestea să fie exploatate de hackeri.
Pe termen lung, inteligența artificială ar putea deveni un instrument standard pentru auditul codului, testarea aplicațiilor și prevenirea atacurilor cibernetice. În același timp, companiile și comunitățile open-source vor trebui să dezvolte procese mai eficiente pentru a gestiona numărul tot mai mare de rapoarte generate de sisteme automate.
Ce demonstreaza experimentul Claude AI
Cazul în care Claude AI a descoperit peste 100 de erori în Firefox arată clar că inteligența artificială poate transforma modul în care sunt detectate vulnerabilitățile software. Deși nu înlocuiește complet experții umani, AI-ul devine un aliat puternic în lupta pentru securitatea digitală.
Pe măsură ce aceste tehnologii evoluează, colaborarea dintre dezvoltatori și instrumentele AI va deveni esențială pentru protejarea ecosistemului digital global.
În contextul actual, în care browserele desktop au devenit platforme complexe, încărcate cu funcții AI, integrări comerciale și mecanisme de colectare a datelor, tot mai mulți utilizatori caută soluții pentru o navigare mai curată și mai controlată. Just The Browser este un instrument open-source care răspunde acestei nevoi, oferind posibilitatea de a „igieniza” browserele moderne precum Google Chrome, Microsoft Edge sau Mozilla Firefox, prin eliminarea componentelor inutile și păstrarea strict a funcționalităților esențiale pentru navigarea pe web.
Ce este Just The Browser?
Just The Browser este un proiect open-source conceput pentru a elimina elementele nedorite din browserele web populare pentru desktop, cum sunt Google Chrome, Microsoft Edge și Mozilla Firefox. Scopul său principal este să ofere utilizatorilor un mediu de navigare curat, fără funcții și componente pe care mulți le consideră inutile sau intruzive.
Instrumentul se bazează pe fișiere de configurare și politici gestionate, care utilizează setări ascunse ale browserelor, inițial destinate pentru administrarea computerelor în rețele organizatorice. Aceste politici permit modificări profunde fără a schimba codul sursă al browserului. Acest lucru înseamnă că scriptul nu instalează aplicații sau module externe, ci doar reglează comportamentul intern al browserului.
De ce să folosești Just The Browser?
Browserele moderne includ tot mai multe funcții incorporate, deseori nedorite, care sunt incluse “în pachet” fără a cere acceptul utilizatorilor:
Asistenți AI integrați și instrumente smart bazate pe inteligență artificială.
Telemetrie și colectare de date privind utilizarea.
Conținut sponsorizat sau recomandări pe pagina nouă.
Integrări comerciale (shopping, sugestii de aplicații, etc.).
Mesaje persistente care te îndeamnă să schimbi browserul implicit sau să imporți date din alte browsere.
Pentru utilizatorii preocupați de confidențialitate sau cei care preferă un browser fără elemente distractive, Just The Browser oferă un mod simplu de a scăpa de astfel de funcționalități, păstrând în același timp capacitățile de bază și securitatea oferite de motoarele principale ale browserelor.
Cum funcționează?
Just The Browser include două modalități principale de instalare:
Script automatizat: un script ușor de rulat pe Windows, macOS sau Linux, care aplică setările dorite automat printr-un singur comandă.
Instalare manuală: pentru utilizatorii avansați, există documentație detaliată care explică cum să configurezi manual fișierele de politici pentru fiecare browser în parte.
Pe Windows, utilizatorii pot rula scriptul dintr-un prompt PowerShell cu privilegii de administrator, iar pe macOS sau Linux se folosește un script Bash similar.
Dezactivează majoritatea funcțiilor AI integrate (cu excepții specifice, cum ar fi traducerea paginilor în Firefox).
Elimină funcții de shopping și de urmărire a prețurilor sau promovări.
Ascunde conținut sponsorizat de pe paginile principale sau de deschidere.
Reduce sau oprește colectarea de telemetrie, deși raportarea de erori poate rămâne activă când este separată ca opțiune.
Împiedică browserul să pornească la încărcarea sistemului sau să forțeze setări implicite.
Aceste setări sunt aplicate prin politici “gestionate”, ceea ce poate face ca browserul să afișeze mesaje precum „browser-ul este administrat de organizația dvs.”, dar aceasta este o consecință normală a aplicării politicilor și nu indică un comportament rău intenționat.
Avantaje și aspecte de reținut
Avantaje principale:
Experiență de navigare mai curată și mai simplă.
Control sporit asupra funcțiilor browserului fără extensii terțe.
Proiect open-source, cu transparență totală a codului.
Aspecte de reținut:
Utilizarea politicilor gestionate poate părea mai tehnică pentru utilizatorii non-tehnici.
Nu este un instrument de blocare adware sau malware, ci un set de configurări oficiale.
O soluție open-source
Just The Browser reprezintă o soluție tehnică modernă pentru cei care doresc o experiență de navigare fără fragmente inutile, colectare de date excesivă sau funcții comerciale integrate. Fiind open-source și bazat pe setări oficiale suportate de dezvoltatorii browserelor, scriptul oferă un echilibru între simplitate și control avansat. Pentru utilizatorii preocupați de confidențialitate și performanță, acest instrument merită explorat în profunzime.
Mai multe informatii despre acest instrument si metodele de instalare pe pagina oficiala justthebrowser.com sau pagina github.
Alegerea unui browser web nu mai ține doar de viteză sau design, ci tot mai mult de consumul de resurse – memorie RAM, procesor și impact asupra bateriei (în cazul unui laptop). Acest aspect este esențial mai ales pentru utilizatorii de laptopuri sau sisteme mai vechi.
În acest articol analizăm ce browser folosește cele mai puține resurse, comparând Google Chrome, Mozilla Firefox, Microsoft Edge și alte câteva alternative populare. Testele au fost realizate pe sisteme rulând sistemul de operare Windows 11, folosind configurații hardware medii, reprezentative pentru utilizatorul obișnuit.
Mediul de testare pentru browsere
Pentru a asigura relevanța concluziilor, comparația dintre browsere a fost realizată în următoarele condiții:
Sistem de operare: Windows 11 (64-bit), actualizat la zi
Tip sistem: laptop și desktop cu specificații medii: Intel Core i5 generația 10-11 (ex. i5-10400 / i5-11400) sau AMD Ryzen 5 3600 / 5600, 16 GB DDR4 RAM, SSD NVMe 512 GB, display 1920 × 1080 (Full HD)
Scenariu de utilizare:
10-15 ferestre deschise simultan
site-uri de știri, social media, YouTube, aplicații web
extensii uzuale (ad blocker, manager parole).
Rezultatele reflectă comportamentul real al browserelor în Windows 11, cel mai utilizat sistem de operare desktop în prezent.
Ce înseamnă “consum redus de resurse” în acest contest?
Un browser web eficient:
folosește mai puțină memorie RAM
solicită mai puțin procesorul
menține sistemul fluid
reduce consumul de energie
Pentru sistemul de operare Windows 11 actualizat, unde serviciile de fundal și interfața sunt mai solicitante decât în versiunile mai vechi, diferențele dintre browsere devin și mai vizibile.
Google Chrome
Google Chrome este liderul pieței, dar și cel mai des criticat pentru consumul de resurse.
Rezultate:
consum ridicat de RAM, mai ales cu multe file
fiecare filă rulează în proces separat
performanță excelentă, dar cu cost energetic mare
Avantaje:
viteză foarte bună
compatibilitate maximă
ecosistem uriaș de extensii
Dezavantaje:
cel mai mare consum de memorie RAM dintre browserele testate
Concluzie:Chrome este rapid, dar nu este browserul care folosește cele mai puține resurse.
Mozilla Firefox
Firefox se remarcă printr-o abordare mai echilibrată a resurselor.
Rezultate:
consum de RAM mai mic decât Chrome
utilizare CPU mai stabilă
performanță bună în multitasking
Avantaje:
eficiență mai bună pe sisteme cu 8 GB RAM
protecție sporită a confidențialității
open-source
Dezavantaje:
unele site-uri sunt optimizate mai bine pentru Chromium
Concluzie: Firefox este mai prietenos cu resursele decât Chrome.
Microsoft Edge Browser
Fiind dezvoltat de Microsoft, Edge beneficiază de optimizări specifice pentru sistemul de operare Windows 11.
Rezultat:
consum de RAM ușor mai mic decât Chrome
optimizare bună pentru baterie
integrare profundă cu sistemul de operare
Avantaje:
eficiență energetică bună
performanță apropiată de Chrome
funcții suplimentare (Sleeping Tabs)
Dezavantaje:
consum de resurse încă ridicat în scenarii intensive
Concluzie: Edge este mai eficient decât Google Chrome, dar nu cel mai economic browser.
Într-un context tehnologic dominat tot mai mult de inteligență artificială și de competiția dură dintre giganții tehnologici, Mozilla face un pas strategic major. Pe 16 Decembrie compania a anunțat numirea lui Anthony Enzor-DeMeo în funcția de CEO al Mozilla Corporation. Mutarea marchează nu doar o schimbare administrativă, ci și începutul unei noi etape pentru Firefox. De asemenea și pentru direcția strategică a Mozilla, cu accent pe integrarea AI în experiența de navigare pe internet.
O nouă conducere, o nouă direcție
Anthony Enzor-DeMeo nu este un nume nou pentru Mozilla. Acesta a coordonat anterior divizia Firefox, contribuind la accelerarea dezvoltării și modernizării browserului. În declarațiile făcute la preluarea rolului, noul CEO a subliniat că browserele devin următorul câmp de bătălie al AI. Browserele găzduiesc cea mai mare parte a activității digitale a utilizatorilor: informare, comunicare, productivitate și divertisment.
Mozilla subliniază că dorește să integreze AI în Firefox într-o manieră transparentă, etică și centrată pe utilizator, păstrând valorile de bază ale organizației: protecția datelor, confidențialitatea și libertatea digitală. Exemple precum funcția Shake to Summarize pe iOS sau AI Window indică direcția pe care compania o urmărește: un AI care asistă, dar nu invadează.
Firefox: stabilizare, creștere și ambiții AI
În ultimii ani, Firefox a reușit să obțină creșteri semnificative pe segmentul de mobile, în timp ce cota de piață pe desktop a reintrat într-o zonă de stabilitate. Pentru Mozilla, acesta este un semn că brandul încă are încrederea utilizatorilor care pun accent pe securitate și control asupra datelor personale.
Cu toate acestea, mediul competitiv s-a intensificat. Google, OpenAI, Perplexity și alți jucători cheie au început deja să implementeze AI direct în browsere. Acest fapt transformă modul în care utilizatorii interacționează cu web-ul. Automatizarea răspunsurilor, rezumatele inteligente și interacțiunile asistate devin noul standard. Mozilla nu vrea să rămână în urmă, dar încearcă să ofere o abordare diferită: AI opțional și responsabil implementat.
Îngrijorări și rezistență în comunitatea utilzatorilor Firefox
Chiar dacă direcția strategică pare clară, nu toată comunitatea este încântată. Există utilizatori care nu doresc AI în browser sau care se tem de pierderea controlului, de exploatarea datelor personale sau de erodarea experienței clasice de navigare. Mozilla a anunțat chiar intenția de a introduce un “comutator AI”, oferind control total celor care preferă o experiență fără AI.
În același timp, alternativele deja reacționează. Waterfox, unul dintre cele mai populare browsere derivate din Firefox, a anunțat ferm că nu va integra modele LLM „în forma actuală, nici acum și nici în viitorul apropiat”. Mesajul este clar: există o categorie importantă de utilizatori care doresc un browser rapid, stabil și complet lipsit de AI.
Această poziționare ridică o întrebare importantă: va pierde Mozilla utilizatori sau va reuși să convingă prin echilibru și transparență?
Mozilla vs. viitorul web-ului asistat de AI
Numirea unui nou CEO, reorganizarea internă și investițiile direcționate arată o strategie pe termen lung. Mozilla nu doar reacționează la piață, ci încearcă să își redefinească rolul într-o epocă în care AI devine standardul industriei.
Mark Surman, lider în cadrul Mozilla Foundation, a subliniat că obiectivul organizației este revitalizarea browserului ca spațiu viu, dinamic și sigur. Aceasta este poate cea mai importantă miză: nu tehnologia în sine, ci modul în care AI poate coexista cu principiile care au consacrat Mozilla.
Ce înseamnă toate acestea pentru utilizatorii Firefox?
Pentru utilizatori și pentru piața globală de browsere, schimbarea aduce:
integrarea AI în Firefox, dar cu promisiuni ferme privind transparența și controlul;
un browser mai inteligent, capabil să simplifice navigarea și consumul de informație;
o competiție și mai acerbă între furnizorii de browsere;
alternative precum Waterfox, pentru cei care resping complet AI.
Numirea lui Anthony Enzor-DeMeo ca CEO al Mozilla marchează începutul unei noi ere pentru Firefox. Într-o lume digitală dominată de inteligență artificială, Mozilla încearcă să găsească echilibrul între inovație și responsabilitate. Rămâne de văzut dacă această strategie va consolida poziția Firefox sau va împinge mai mulți utilizatori către alternative fără AI.
Dispozitivele electronice precum computerele, laptopurile, tabletele și chiar telefoanele mobile inteligente au o mulțime de funcții extrem de complexe. Pentru ca acestea sa poată fi mereu utilizate la adevăratul lor potențial, este foarte important ca dispozitivul în cauză să poată să beneficieze de sprijinul unor elemente esențiale. Printre acestea, se regăsesc componente hardware, precum memoria RAM, hard disk-ul, placa de bază, sursa de alimentare, placa video sau placa de sunet. În același timp, există și alte elemente care îndeplinesc roluri mai puțin centrale și care se află mai puțin în lumina reflectoarelor.
De pildă, echipamentele software, precum sistemele de operare sau aplicațiile cu ajutorul cărora utilizatorul poate să se bucure de ceea ce îi poate oferi dispozitivul său. Tot un exemplu de “soldat“ care luptă în umbră pentru o experiență excelentă a utilizatorului este memoria cache. Cunoscută ca denumire în rândul multor pasionați de computere și alte dispozitive, pentru mulți este încă neclar ce înseamnă memoria cache și ce rol are. Află din acest articol ceea ce trebuie să știi despre acest element implicat în funcționarea dispozitivelor tale favorite, precum și ce implică procesul de ștergere memorie cache.
1. Memorie cache: caracteristici generale și tipologie
Memoria este un concept foarte des întâlnit în lumea informaticii. Toate dispozitivele de tipul calculatoarelor, laptopurilor sau modelelor de tablete și accesorii au nevoie de memorie pentru a putea să își îndeplinească în mod permanent funcțiile, la potențial maxim. Este vorba despre memorie RAM, memorie ROM, memorie HDD sau SDD, dar și despre un alt tip special de memorie: cache. Foarte mulți utilizatori au auzit despre acest concept de memorie, fara să cunoască ce e memoria cache. Cunoscută și sub denumirea de memorie CPU, memoria cache reprezintă spațiul pe care îl ocupă un set de date cache în memoria dispozitivului pe care îl utilizezi.
Datele cache sunt informațiile pe care o aplicație sau un website le transmite tabletei, smartphone-ului, computerului sau laptopului. Acestea trebuie să fie stocate undeva, pentru a putea fi utilizate la reaccesarea site-ului respectiv. Astfel, de fiecare dată când intri pe un site web, dispozitivul tău îl memorează și descarcă la nivel local fișierele esențiale de pe site. Rolul acestui proces este acela de a se evita încărcarea completă a site-ului la fiecare vizită. Se evită, astfel diminuarea vitezei de încărcare și navigarea greoaie. Totodată, memoria cache a calculatorului și a altor dispozitive te ajută să nu trebuiască să te loghezi de fiecare dată când intri pe un site.
Trebuie să știi că acest principiu este valabil indiferent de tipul dispozitivului pe care îl utilizezi pentru a accesa un site web. Fie că folosești calculatoare de gaming, ultraperformante, sau calculatoare second hand, principiul lor de funcționare este același. Același lucru este valabil și dacă ești utilizator de laptop second hand sau nou. Dacă rolul general al memoriei cache este clar definit, există un subiect legat de memoria cache ce este demn de disecat în profunzime. Este vorba despre tipologia sa.
1.1. Tipuri de memorie cache
Există trei niveluri de memorie cache, fiecare fiind poziționat în mod distinct în raport cu microprocesorul. De asemenea, fiecare tip de cache memorie are acces în mod diferit la microprocesor. Iată care sunt cele trei tipuri de memorie cache care sunt prezente în angrenajul dispozitivelor moderne:
memoria cache principală (cache L1) – are o capacitate de stocare mică, dar este foarte rapidă. În cazul în care te întrebi unde găsesc memoria cache L1, aceasta se află încorporată în cipul procesorului. Tocmai de aceea, ea este considerată a fi memoria cache a acestei componente esențiale pentru orice dispozitiv;
memoria cache secundară (cache L2) – are dimensiuni mai mari decât L1. Ea poate fi încorporată pe cipul procesorului, dar există și varianta de a funcționa în mod separat de acesta.
memoria cache de nivel 3 (cache L3) – are rol de susținere a memoriei principale și a celei secundare. Este mai lentă decât celelalte două memorii, însă și rolul său este esențial pentru ca întreg angrenajul să funcționeze în mod corespunzător.
2. Memoria cache: cum poate fi ștearsă
Fișierele cache stocate în memoria cache au multiple beneficii și utilități. În primul rând, nu mai este necesar să te loghezi de fiecare dată când vizitezi site-urile sau forumurile preferate. În plus, în cache îți sunt stocate informațiile cu privire la cardurile prin intermediul cărora efectuezi plăți. Tot cu ajutorul datelor cache obții acces mult mai rapid la site-uri și ai o experiență de navigare la nivel superior. În același, timp, există și o serie de dezavantaje de care te-ai putea lovi, odată cu trecerea timpului și cu utilizarea tot mai frecventă a memoriei, fără ca aceasta să fie curățată.
Ai aflat deja esențialul despre memorie cache ce înseamnă, însă trebuie să știi și că fișierele stocate de aceasta ocupă spațiu pe hard drive. Pe măsură ce navighezi pe mai multe site-uri, fără să cureți în vreun fel dispozitivul, memoria cache a procesorului încarcă hard drive-ul. În timp, acesta ar putea să devină supraîncărcat și să ofere performanțe inferioare celor cu care ai fost obișnuit în condiții normale. Tocmai de aceea, este necesar să apelezi la procesul de curățare memorie cache, în mod periodic. Ce înseamnă acest lucru? Simplu: ștergerea elementelor stocate.
Acest proces poate fi pus în aplicare în mod ușor pe computerele care utilizează sistemul de operare Windows. Tot ce trebuie să faci este să cauți funcția Disk Cleanup în meniul Start sau în bara de search de pe Desktop. Accesează această aplicație, selectează partiția pe care ai instalat sistemul de operare (de regulă, aceasta este partiția “C“) și apasă butonul de “Ok“. Trebuie să bifezi, apoi, căsuța “Temporary files“ și, în plus, poți bifa și alte elemente pe care le vrei curățate. Apasă butonul “Ok“, iar datele web stocate în memoria computerului sau laptopului tău vor fi șterse în cel mai scurt timp.
Există, însă, și moduri alternative prin care poți pune la punct această operațiune. Firește, nu toate computerele și laptopurile funcționează pe baza sistemelor de operare Windows. Dacă folosești iMac, MacBook sau dispozitive cu Android sau Ubuntu, golirea memoriei cache rămâne la fel de necesară și pentru tine, în mod periodic. Trebuie să știi că, și în aceste situații, există moduri simple prin care să scapi de fișierele care ți-ar putea îngreuna dispozitivul. În plus, chiar și pentru utilizatorii de dispozitive cu Windows exista alternative față de procesul descris mai sus. Iată care sunt posibilitățile pe care le poți accesa și tu.
2.1. Cum ștergi memoria cache din Google Chrome
Poate cel mai popular browser la nivel global, Chrome oferă o modalitate foarte intuitivă prin care să poți scăpa de fișierele nedorite. Browserul produs de Google îți oferă chiar și informații despre cantitatea de spațiu pe care ai putea să o eliberezi pe hard drive, dacă ai șterge aceste fișiere. Ceea ce trebuie să faci este să deschizi browserul și să apeși următoarea combinație de taste: Ctrl + Shift + Delete.
Ți se va deschide un Tab intitulat Clear browsing data. De acolo, ai posibilitatea să ștergi fișierele Cookies, istoria de navigare, dar și categoria numită Cached images and files. Bifând această categorie, vei fi informat și cu privire la spațiul pe care îl vei câștiga pe hard drive. În plus, Chrome te informează și cu privire la faptul că site-urile ar putea să se încarce mai greu la următoarea accesare, dacă decizi să ștergi memoria cache.
2.2. Cum se șterge memoria cache din Mozilla Firefox
Un alt browser extrem de popular în întreaga lume este Mozilla Firefox. La fel ca Google Chrome, acesta este utilizat de către utilizatorii de computere care vor să beneficieze de o navigare sigură și rapidă. Ștergerea memoriei cache, în cazul Firefox, este la fel de simplă și, culmea, poate fi accesată folosind aceeași combinație de taste ca în cazul browserului de la Google.
Așadar, ai nevoie să deschizi browserul, să apeși combinația de taste Ctrl + Shift + Delete, iar un tab intitulat Clear Recent History se va deschide în mod instantaneu. Ai posibilitatea să bifezi mai multe variante decât la Chrome, printre care și Cache, Offline Website Data sau Site Preferences. În plus, poți selecta intervalul de timp pentru care vrei ca datele să fie șterse. Poți șterge totul sau datele memorate în ultima oră, ultimele două ore, ultimele patru ore sau ultimele 24 de ore.
2.3. Cum poți curăța memoria cache pe laptop, smartphone sau tabletă cu iOS
Cazul dispozitivelor care funcționează pe bază de sistem de operare iOS este unul aparte. Din această categorie de dispozitive fac parte produsele Apple: iPhone, MacBook Air, MacBook Pro, iMac, iPad etc. De regulă, utilizatorii acestor device-uri folosesc browser-ul Safari, care este foarte bine integrat în întregul ecosistem Apple. Pentru a goli memoria Cache, prin intermediul Safari, este necesar să accesezi funcția de Settings pe dispozitivul pe care îl folosești.
Acolo, vei găsi listat și Safari. Deschide setările browserului și caută, în partea de jos a paginii care și se va deschide, funcția de Clear History and Website Data. Aceasta va șterge tot istoricul și toate datele memorate în Cache. Alternativ, ai și varianta de a șterge doar cookie-urile, fără a sacrifica întregul istoric de navigare. Trebuie să întri în Settings – Safari – Advanced – Website Data și să selectezi Delete all website data.
Există și situația în care ești utilizator de dispozitive care funcționează pe bază de iOS, dar vrei să folosești alte browsere decât Safari. Poți folosi pe MacBook sau iPhone și Google Chrome, de pildă. În cazul în care apelezi la această variantă, trebuie să știi că procesul de ștergere a memoriei cache prin Google Chrome rămâne aproape similar cu cel descris mai sus, însă există o mică diferență.
Pentru a deschide tabul de Clear browsing data, trebuie să accesezi browserul. De pe telefon și tabletă, trebuie să apeși butonul în formă de trei puncte din dreapta jos a ecranului. Apasă History – Clear Browsing Data (stânga jos) și bifează ceea ce vrei să ștergi (în cazul în care vrei doar memoria cache, lasă bifat doar Cached Images and Files). Pe laptop sau iMac, trebuie doar să apeți combinația Command + Y, care îți va deschide tab-ul de History. Apasă butonul în formă de trei linii orizontale paralele (stânga sus) și accesează tab-ul Clear browsing data. Ulterior, pașii sunt cei similari cu cei descriși la capitolul 2.1.
2.4. Cum se curăță memoria cache pe dispozitivele Android
Dacă ai o tabletă sau un telefon mobil care funcționează pe baza sistemului de operare Android, indiferent de forma sa, ștergerea memoriei Cache este extrem de simplă și intuitivă. Asta deoarece dispozitivele din această categorie utilizează browserul Google Chrome, în mod prestabilit. Tot ce trebuie să faci este să accesezi aplicația Google Chrome, să accesezi tab-ul History și să selectezi ștergerea fișierelor cache, așa cum ți-am descris în capitolele precedente.
În plus, ai și posibilitatea de a șterge datele cache generate de alte aplicații, deoarece nu doar browser-ul face acest lucru. Trebuie să intri în Setări – Aplicații și notificări – Aplicații. Apasă pe numele fiecărei aplicații care ți se pare că ocupă foarte mult spațiu și accesează tab-ul Storage. În partea de jos ai posibilitatea de Clear Cache. Dezavantajul acestui proces este că el trebuie repetat pentru fiecare aplicație în parte. Rezultatul, însă, se va traduce printr-un dispozitiv mai rapid și mai ușor de utilizat.
Acestea sunt informațiile pe care trebuie să le stăpânești despre memoria cache și ce reprezintă ea. De asemenea, pașii de mai sus pot fi urmați, în funcție de dispozitivul pe care îl deții, pentru a șterge datele cache care ar putea îngreuna hard drive-ul și întreaga experiență de utilizare a device-ului. Pe Interlink.ro găsești o gamă variată de calculatoare, laptopuri, tablete și elemente de servere și rețelistică pe care le poți utiliza pentru a-ți face viața de utilizator de device-uri mai ușoară! Tot noi îți oferim și hard disk-uri sau memorii RAM, dacă vrei un dispozitiv mai rapid. Alege și tu calitatea produselor noi și second hand de la Interlink, disponibile la prețuri excelente!
