WhatsApp ar putea introduce un abonament Premium

Timp de citit: 2 minutes

WhatsApp, unul dintre cele mai folosite servicii de mesagerie din lume, se pregătește să facă un pas semnificativ către un model de monetizare prin abonament. După ani de zile în care aplicația a fost în esență gratuită, Meta testează acum opțiuni premium care oferă funcții noi și exclusiviste, fără a restricționa accesul la funcțiile de bază precum mesagerie sau apeluri.

Ce este abonamentul Premium (sau WhatsAp Plus)

Conform informațiilor apărute în surse de tehnologie și rapoarte din versiuni beta ale aplicației, WhatsApp ar putea introduce o versiune plătită opțională, denumită neoficial “WhatsApp Plus” sau abonament Premium Plus.

Practic, acesta ar fi un tip de abonament suplimentar față de WhatsApp normal, gratuit pentru toți utilizatorii, și ar fi destinat celor care doresc funcții avansate de personalizare și productivitate în aplicație.

Funcții anticipate în abonamentul WhatsApp Premium:

  1. Creșterea limitei de conversații „pinned”
    Sistemul actual permite fixarea a doar 3 conversații în partea de sus a listei. În versiunea plătită, acest număr s-ar putea extinde până la 20 de conversații fixate, oferind acces rapid la discuțiile importante.
  2. Teme și personalizare vizuală
    Utilizatorii ar putea alege dintre multiple teme de culoare și interfață, ceea ce nu este disponibil pentru cei care nu plătesc.
  3. Iconițe personalizate de aplicație
    Posibilitatea de a schimba iconița WhatsApp pe ecranul principal, pentru un look mai personalizat.
  4. Pachete exclusive de stickere și reacții
    Abonații ar putea primi stickere exclusive, dar și reacții mai complexe la mesaje, ceva ce nu este disponibil în versiunea standard.
  5. Sunete și tonuri exclusiviste
    Nu doar stickere vizuale, ci și tonuri de apel și notificări unice ar putea fi incluse în pachetul plătit.

Ce nu se schimbă în WhatsApp

Un element important subliniat de surse este faptul că funcțiile de bază rămân gratuite pentru toți utilizatorii. Trimiterea de mesaje, apelurile audio/video, camerele de grup și funcțiile de securitate nu vor fi trecute în spatele unui paywall.

Acest lucru este menit să păstreze accesul larg la funcționalitatea de bază pe care miliarde de oameni o folosesc zilnic, în timp ce abonamentul premium oferă doar funcții opționale pentru cei interesați.

De ce introduce WhatsApp abonamentul Premium

Mutarea spre un model de abonamente reflectă o strategie mai largă de monetizare a produselor Meta (compania mamă a WhatsApp). Alte aplicații populare precum Instagram sau Facebook vor primi, de asemenea, planuri premium similare, testate în paralel.

Decizia vine într-un moment în care multe platforme digitale caută să reducă dependența totală de venituri din reclame și să ofere opțiuni de personalizare și funcții avansate utilizatorilor care sunt dispuși să plătească pentru acestea.

Când va fi disponibil abonamentul?

Deocamdată, WhatsApp nu a anunțat o dată oficială de lansare și nici prețul final al abonamentului Premium sau Premium Plus. Funcționalitatea se află în teste în versiuni beta și este posibil ca acesta să fie extins treptat pe diferite piețe înainte de lansarea globală.

Există, totuși, opțiunea de a te înscrie pe o listă de așteptare în anumite versiuni beta, prin care utilizatorii vor primi notificări când noul serviciu devine disponibil.

Surse: androidpolice.com, ghacks.net

Cum să testezi Linux în browser, fără instalare locală

Timp de citit: 2 minutes

Te-ai întrebat vreodată cum poți încerca Linux fără să-l instalezi pe pc-ul tău? În 2026, testarea unei distribuții Linux este mai simplă ca niciodată, deoarece există soluții care îți permit să rulezi sisteme de operare Linux în browser, fără să te atingi de partiții sau să instalezi mașini virtuale.

Unul dintre cele mai cunoscute astfel de instrumente este distrosea.com, un serviciu online care îți oferă acces instant la diverse distribuții Linux direct din browser. În acest articol îți explicăm de ce această opțiune este utilă, cum funcționează și ce avantaje îți aduce în 2026.

De ce să testezi Linux în browser, fără instalare locală?

În mod tradițional, dacă voiai să incerci o distribuție Linux, trebuia să:

  • instalezi Linux pe hardware real,
  • folosești o mașină virtuală (ex. VirtualBox),
  • bootezi de pe un USB live.

Aceste metode pot fi dificile pentru începători sau pentru cei care vor doar să “arunce o privire” la o distribuție Linux. Testarea în browser rezolvă toate aceste probleme:

  • Fără partiții modificate – nu riști datele de pe disc;
  • Fără configurare complexă – nu instalezi software suplimentar;
  • Acces instant – totul se întâmplă în browser;
  • Poți testa mai multe distribuții rapid.

Ce este DistroSea și cum funcționează?

DistroSea este o platformă web care oferă o colecție de imagini Linux live, ce pot fi rulate direct în browser. Practic, tot ce trebuie să faci este să:

  1. accesezi site-ul web distrosea.com
  2. alegi o distribuție Linux (ex.: Ubuntu, Fedora, Arch, Debian),
  3. pornești sesiunea Linux în browser,
  4. începi explorarea interfeței și aplicațiilor.

Platforma folosește tehnologii de virtualizare în cloud, ceea ce îți permite să rulezi un mediu Linux complet funcțional fără instalare locală.

Avantajele testării Linux în browser

Ideal pentru începători

Dacă ești la început cu Linux, nu este nevoie să-ți instalezi sistemul de operare pe laptop sau PC. Poți testa interfața, managerul de pachete sau aplicațiile doar din browser.

Testare rapidă a mai multor distribuții

Vrei să vezi cum diferă Ubuntu, Kali Linux, Fedora sau Mint? În câteva secunde poți trece de la o distribuție la alta.

Fără riscuri pentru date

Testarea Linux în cloud înseamnă că datele tale personale și sistemul de operare local rămân intacte.

Experiență completă în browser

Nu este doar o simulare. Ai acces la terminal, manager de fișiere și multe aplicații Linux direct în fereastra browserului.

Ce distribuții Linux poți testa

Pe distrosea.com găsești 84 distribuții Linux dintre care remarcăm:

  • Ubuntu – popular pentru începători;
  • Debian – stabil și robust;
  • Fedora – cu tehnologii de ultimă generație;
  • Arch Linux – pentru utilizatorii avansați;
  • Alte distribuții populare ca Kali Linux, Manjaro, Pop!_OS.

Fiecare distribuție oferă o experiență unică, iar testarea direct în browser te ajută să decizi care ți se potrivește înainte de orice instalare. Fie că ești curios să încerci un nou sistem de operare, fie că vrei să înveți comenzi Linux sau să testezi software open-source, DistroSea este o soluție rapidă și fără riscuri.

PRODUSE RECOMANDATE

Windows 11 a depășit pragul de un miliard de utilizatori

Timp de citit: 2 minutes

Windows 11 a atins un reper major în istoria Microsoft, depășind pragul un miliard de utilizatori activi la nivel global. Performanța este cu atât mai importantă cu cât a fost realizată în aproximativ patru ani de la lansare, într-un ritm mai rapid decât cel înregistrat anterior de Windows 10. Această evoluție confirmă faptul că Windows 11 a devenit deja un standard dominant în ecosistemul PC, în ciuda controverselor inițiale legate de cerințele hardware și schimbările de interfață.

Cum s-a ajuns la un miliard de utilizatori?

Potrivit informațiilor publicate de Windows Central, Windows 11 a ajuns la acest prag în aproximativ 1.576 de zile de la lansarea oficială, în timp ce Windows 10 a avut nevoie de peste 1.700 de zile pentru a atinge același număr de utilizatori. Diferența de câteva luni poate părea mică, însă în contextul unei piețe mature, unde vânzările de PC-uri nu mai cresc accelerat, această realizare este semnificativă pentru strategia Microsoft.

Unul dintre factorii principali care au contribuit la această adopție rapidă este apropierea finalului suportului pentru Windows 10. Mulți utilizatori individuali, dar mai ales companii și organizații, au fost nevoiți să ia decizia de migrare pentru a continua să beneficieze de actualizări de securitate și suport oficial. În paralel, majoritatea computerelor noi comercializate în ultimii ani vin cu Windows 11 preinstalat, ceea ce a accelerat tranziția fără ca utilizatorii să fie neapărat nevoiți să facă upgrade manual.

PRODUSE RECOMANDATE

De asemenea, schimbările naturale din zona hardware au avut un rol important. Multe sisteme mai vechi nu îndeplinesc cerințele minime pentru Windows 11, ceea ce a dus la înlocuirea lor cu dispozitive noi, deja optimizate pentru acest sistem de operare. Astfel, creșterea numărului de utilizatori Windows 11 nu reflectă doar actualizări software, ci și un ciclu de reînnoire a echipamentelor.

Deși rapid, ritmul de adopție a avut și critici

Totuși, drumul Windows 11 nu a fost lipsit de critici. Cerințele stricte, precum necesitatea TPM 2.0 sau suportul limitat pentru procesoare mai vechi, au generat nemulțumiri în rândul utilizatorilor avansați și al specialiștilor IT. În plus, anumite actualizări au fost însoțite de probleme de stabilitate, iar integrarea tot mai vizibilă a funcțiilor bazate pe inteligență artificială a fost percepută de unii ca fiind prea agresivă sau intruzivă.

Ce înseamnă un miliard de utilizatori pentru Microsoft?

Chiar și așa, atingerea pragului de 1 miliard de utilizatori demonstrează că Windows 11 a reușit să se impună pe piață. Pentru Microsoft, acest rezultat validează strategia de a forța tranziția către un sistem de operare mai modern, axat pe securitate, integrare cloud și funcționalități AI. În același timp, dezvoltatorii beneficiază de o bază largă și unificată de utilizatori, ceea ce simplifică suportul și dezvoltarea de aplicații compatibile cu cele mai noi tehnologii.

Perspective pentru utilizatori și dezvoltatori

Pentru utilizatorii finali, Windows 11 reprezintă deja prezentul platformei PC. Cu suport activ, actualizări constante și integrare strânsă cu serviciile Microsoft, sistemul de operare își consolidează poziția ca fundament al experienței moderne pe desktop. Pragul de un miliard de utilizatori nu este doar un record numeric, ci un semnal clar că tranziția globală către Windows 11 este, practic, completă.

Sursa: windowscentral.com

Ce browser web folosește cele mai puține resurse?

Timp de citit: 2 minutes

Alegerea unui browser web nu mai ține doar de viteză sau design, ci tot mai mult de consumul de resurse – memorie RAM, procesor și impact asupra bateriei (în cazul unui laptop). Acest aspect este esențial mai ales pentru utilizatorii de laptopuri sau sisteme mai vechi.

În acest articol analizăm ce browser folosește cele mai puține resurse, comparând Google Chrome, Mozilla Firefox, Microsoft Edge și alte câteva alternative populare. Testele au fost realizate pe sisteme rulând sistemul de operare Windows 11, folosind configurații hardware medii, reprezentative pentru utilizatorul obișnuit.

Mediul de testare pentru browsere

Pentru a asigura relevanța concluziilor, comparația dintre browsere a fost realizată în următoarele condiții:

  • Sistem de operare: Windows 11 (64-bit), actualizat la zi
  • Tip sistem: laptop și desktop cu specificații medii: Intel Core i5 generația 10-11 (ex. i5-10400 / i5-11400) sau AMD Ryzen 5 3600 / 5600, 16 GB DDR4 RAM, SSD NVMe 512 GB, display 1920 × 1080 (Full HD)
  • Scenariu de utilizare:
    • 10-15 ferestre deschise simultan
    • site-uri de știri, social media, YouTube, aplicații web
    • extensii uzuale (ad blocker, manager parole).

Rezultatele reflectă comportamentul real al browserelor în Windows 11, cel mai utilizat sistem de operare desktop în prezent.

Ce înseamnă “consum redus de resurse” în acest contest?

Un browser web eficient:

  • folosește mai puțină memorie RAM
  • solicită mai puțin procesorul
  • menține sistemul fluid
  • reduce consumul de energie

Pentru sistemul de operare Windows 11 actualizat, unde serviciile de fundal și interfața sunt mai solicitante decât în versiunile mai vechi, diferențele dintre browsere devin și mai vizibile.

Google Chrome

Google Chrome este liderul pieței, dar și cel mai des criticat pentru consumul de resurse.

Rezultate:

  • consum ridicat de RAM, mai ales cu multe file
  • fiecare filă rulează în proces separat
  • performanță excelentă, dar cu cost energetic mare

Avantaje:

  • viteză foarte bună
  • compatibilitate maximă
  • ecosistem uriaș de extensii

Dezavantaje:

  • cel mai mare consum de memorie RAM dintre browserele testate

Concluzie: Chrome este rapid, dar nu este browserul care folosește cele mai puține resurse.

Mozilla Firefox

Firefox se remarcă printr-o abordare mai echilibrată a resurselor.

Rezultate:

  • consum de RAM mai mic decât Chrome
  • utilizare CPU mai stabilă
  • performanță bună în multitasking

Avantaje:

  • eficiență mai bună pe sisteme cu 8 GB RAM
  • protecție sporită a confidențialității
  • open-source

Dezavantaje:

  • unele site-uri sunt optimizate mai bine pentru Chromium

Concluzie: Firefox este mai prietenos cu resursele decât Chrome.

Microsoft Edge Browser

Fiind dezvoltat de Microsoft, Edge beneficiază de optimizări specifice pentru sistemul de operare Windows 11.

Rezultat:

  • consum de RAM ușor mai mic decât Chrome
  • optimizare bună pentru baterie
  • integrare profundă cu sistemul de operare

Avantaje:

  • eficiență energetică bună
  • performanță apropiată de Chrome
  • funcții suplimentare (Sleeping Tabs)

Dezavantaje:

  • consum de resurse încă ridicat în scenarii intensive

Concluzie: Edge este mai eficient decât Google Chrome, dar nu cel mai economic browser.

Browsere alternative eficiente pe Windows 11

Brave Browser

  • bazat pe Chromium
  • blocare reclame și trackere implicit
  • consum de resurse mai mic decât Chrome.

Opera Browser

  • mod de economisire baterie
  • consum moderat de RAM
  • recomandat pentru laptopuri care rulează Windows 11.

Browsere minimaliste (Midori, Falkon)

  • consum foarte redus
  • potrivite pentru sisteme vechi
  • compatibilitate limitată.

Tabel comparativ – consum de resurse

BrowserConsum RAMConsum CPUEficiență pe Windows 11
ChromeRidicatRidicatScăzută
FirefoxMediuMediuBună
EdgeMediuMediuBună
BraveScăzutScăzutFoarte bună
OperaScăzutMediuBună
Browsere minimalisteFoarte scăzutFoarte scăzutExcelentă (funcții limitate)

Cel mai eficient browser web

Pentru sistemul de operare Windows 11, dacă obiectivul tău este consumul minim de resurse, cele mai bune opțiuni sunt:

  • Brave – cel mai bun raport performanță / consum
  • Firefox – stabil și eficient pentru multitasking
  • Edge – un compromis solid pentru utilizatorii Windows

Deși puternic și rapid, Google Chrome este cel mai solicitant din punct de vedere al resurselor.

Microsoft Windows a împlinit 40 de ani

Timp de citit: 2 minutes

Microsoft Windows a sărbătorit recent 40 de ani de existență, marcând patru decenii de inovație, transformare digitală și influență globală. Lansat oficial pe 20 noiembrie 1985, Windows 1.0 a schimbat radical modul în care oamenii interacționează cu tehnologia. De la ferestre simple și funcții minimale, până la inteligență artificială integrată și securitate avansată, Windows a evoluat constant, devenind fundamentul lumii moderne a computerelor.

Acest articol prezintă istoria Windows, impactul său asupra industriei IT și modul în care viitorul sistemului de operare se leagă de noile tehnologii precum AI, cloud computing și realitatea virtuală.

Windows 1.0 – Începutul unei ere

Primul Windows nu era un sistem de operare complet, ci mai degrabă o interfață grafică pentru MS-DOS. Avea funcții limitate, însă introducea un concept revoluționar pentru acea vreme: ferestre care puteau afișa programe simultan. Mouse-ul devenea un instrument de control central, iar bine cunoscutele aplicații Calculator, Notepad și Calendar își făceau debutul.

Evoluția sistemului de operare Microsoft Windows – Etape cheie

Windows 3.0 și 3.1 – Primele succese comerciale

Lansate la începutul anilor ’90, aceste versiuni au transformat Windows într-un succes global. Erau mai rapide, stabile și au introdus managerul de fișiere, fonturile TrueType și suport multimedia.

Windows 95 – Revoluția absolută

Windows 95, lansat în 1995, este considerat momentul de glorie al sistemului. Introducerea meniului Start, a barei de activități și a multitasking-ului real a schimbat definitiv modul în care folosim un computer. Tot atunci a apărut și Internet Explorer, marcând intrarea Microsoft în era internetului.

Windows XP – Cel mai iubit sistem de operare

Lansat în 2001, XP a devenit cea mai longeviva și populara versiune de Windows, folosita timp de peste 10 ani. Designul prietenos, stabilitatea și compatibilitatea cu numeroase aplicații au impuso ca standard în industrie.

Windows 7 – Perfecționarea experienței

După un Windows Vista controversat, Windows 7 a adus viteză, interfață fluidă și securitate îmbunătățită. Este considerat de mulți “cel mai funcțional Windows din istorie”.

Windows 10 și 11 – Era modernă

Odată cu Windows 10, Microsoft a introdus actualizările constante și integrarea cloud. Windows 11, lansat în 2021, a pus accent pe design minimalist, securitate TPM și integrare nativă cu aplicațiile Android. Astăzi, Microsoft lucrează la un “Windows cu AI integrat”, denumit neoficial Windows 12.

Impactul Microsoft Windows asupra lumii digitale

De 40 de ani, Microsoft Windows este coloana vertebrală a productivității globale. Indiferent dacă vorbim despre birouri, școli, spitale, instituții publice sau companii mari, Windows a fost platforma care a permis digitalizarea lumii moderne.

Printre realizările majore se numără:

  • democratizarea accesului la tehnologie;
  • standardizarea interfeței grafice pentru utilizator;
  • suport pentru milioane de aplicații;
  • crearea unei industrii IT globale;
  • nașterea ecosistemului Microsoft Office;
  • integrarea securității cibernetice la nivel de sistem de operare.

Planuri de viitor

Microsoft lucrează intens la tehnologii bazate pe inteligență artificială. Copilot, asistentul AI lansat recent, este doar începutul. Următoarea generație Windows va integra funcții inteligente capabile să:

  • genereze automat documente și rapoarte;
  • optimizeze consumul de resurse;
  • ofere suport vocal avansat;
  • prevadă nevoile utilizatorului în timp real.

In prezent sistemul de operare se îndreaptă catre:

  • cloud computing – sistemul va rula parțial online;
  • securitate biometrică tot mai avansată;
  • realitate augmentată și VR, în special prin HoloLens și proiecte viitoare.

La 40 de ani de la lansare, Microsoft Windows nu este doar un sistem de operare, ci o parte esențială a istoriei tehnologice. A modelat modul în care lucrăm, comunicăm și creăm. Într-o lume dominată tot mai mult de AI și automatizare, Windows promite să rămână în centrul inovației globale.

Laptop Microsoft Surface 4 13.5"

Windows 10 se apropie de final: ce opțiuni au utilizatorii

Timp de citit: 2 minutes

Pe 14 octombrie 2025, Microsoft va încheia oficial suportul pentru Windows 10, versiunea 22H2 (Home, Pro, Enterprise, Education și IoT Enterprise). Aceasta este ultima versiune majoră a sistemului de operare. Odată cu expirarea perioadei de suport, dispozitivele care încă rulează Windows 10 nu vor mai primi actualizări de securitate.

Dacă încă folosești Windows 10, e momentul să iei o decizie: fie prelungești suportul prin programul Microsoft, fie faci trecerea la Windows 11 sau chiar către o alternativă.

Ce înseamnă finalul de suport pentru Windows 10?

După 14 octombrie 2025, Microsoft nu va mai furniza actualizări lunare de securitate pentru Windows 10. Acest lucru înseamnă că PC-urile rămase pe acest sistem de operare vor deveni treptat vulnerabile la atacuri cibernetice, malware și alte amenințări.

Ultima actualizare oficială va fi inclusă în pachetul de securitate lansat în octombrie 2025. După aceea, utilizatorii vor fi nevoiți să opteze pentru alte soluții dacă vor să-și păstreze dispozitivele protejate.

Opțiuni pentru a continua utilizarea Windows 10

Microsoft oferă câteva metode pentru a extinde perioada de suport, prin intermediul programului Extended Security Update (ESU). Printre opțiuni se numără:

  1. Activarea Windows Backup (gratuită) – sincronizează setările în cloud, folosind OneDrive. Ai nevoie de un cont Microsoft și beneficiezi de 5 GB spațiu gratuit.
  2. Răscumpărarea a 1.000 de puncte Microsoft Rewards (gratuit) – poți acumula puncte utilizând Bing, Microsoft Store, Edge sau Xbox.
  3. Achitarea unei taxe de aproximativ 30$ pentru un an de suport extins – disponibilă în mai multe țări, cu prețuri care pot varia.

Există și soluții neoficiale, precum folosirea unor versiuni speciale de Windows 10 LTSC, ce pot primi actualizări până în 2032. Acestea însă, vin cu anumite riscuri și nu sunt recomandate utilizatorilor obișnuiți.

Trecerea la Windows 11 – soluția recomandată de Microsoft

Microsoft încurajează utilizatorii să facă upgrade la Windows 11, fie prin actualizarea PC-ului existent, fie prin achiziția unui dispozitiv nou. Totuși, nu toate calculatoarele sunt compatibile cu cerințele Windows 11, ceea ce poate reprezenta un obstacol.

Windows 11 aduce schimbări vizuale și funcționale importante, dar oferă și posibilitatea de a-l personaliza astfel încât să semene mai mult cu Windows 10.

Alternative: Linux sau Chromebook

Pentru cei care nu vor să treacă la Windows 11, există și alte variante:

  • Linux – distribuții precum Linux Mint, Zorin OS, KDE Plasma sau Wubuntu sunt gândite pentru utilizatorii care vin din ecosistemul Windows. Acestea sunt gratuite și pot transforma calculatoarele vechi în dispozitive rapide și sigure.
  • Chromebook – o alegere simplă și practică pentru cei care folosesc PC-ul pentru navigare pe internet, aplicații online și sarcini de bază.

Criză sau oportunitate?

Finalul de suport pentru Windows 10 nu trebuie privit ca o criză, ci ca o oportunitate de a-ți moderniza sistemul. Indiferent dacă alegi să prelungești temporar suportul, să faci upgrade la Windows 11 sau să treci la Linux ori Chromebook, important este să nu rămâi blocat pe o versiune învechită și vulnerabilă.

Tot mai multe companii software livrează cod vulnerabil, generat de AI

Timp de citit: 2 minutes

Un raport recent realizat de Checkmarx dezvăluie o problemă majoră: 81% dintre companiile care produc software admit că livrează cod vulnerabil, crescând riscul de atacuri cibernetice și afectând securitatea software la nivel global.

Cod vulnerabil generat de AI

Studiul arată că aproape jumătate dintre respondenți folosesc deja instrumente AI pentru securitatea codului.
O treime (34%) declară că peste 60% din codul utilizat este generat de AI, iar acest lucru ridică mari semne de întrebare privind securitatea.

De multe ori, codul generat de AI conține vulnerabilități cunoscute. Fenomenul denumit “vibe coding”, unde programatorii editează codul AI în loc să scrie de la zero, reduce responsabilitatea și expune companiile la breșe.

Breșe de securitate confirmate la 98% dintre companii

Raportul Checkmarx arată că 98% dintre organizații au suferit o breșă de securitate în ultimul an.
Cu toate acestea, multe continuă să livreze cod vulnerabil fără a aplica măsuri de protecție.

Doar jumătate dintre companii folosesc instrumente esențiale precum:

  • DAST (Dynamic Application Security Testing),
  • scanare IaC (Infrastructure as Code),
  • soluții DevSecOps.

Această lipsă de guvernanță a creat scena perfectă pentru atacuri cibernetice.

Un exemplu de folosire fără discernământ a codului generat de AI în produse software de mare importanță este oferit chiar de Microsoft, care recent a distribuit actualizări Windows care au generat probleme majore la instalare și au introduc erori care pun în pericol stabilitatea sistemelor și siguranța datelor utilizatorilor.

Cum pot companiile să reducă riscurile de securitate?

Checkmarx recomandă ca masurile de securitate software să fie integrate încă din faza de codare.

Printre măsurile esențiale recomandate se numără:

  • stabilirea unor politici clare pentru utilizarea AI,
  • adoptarea de agentic AI pentru detectarea și corectarea vulnerabilităților,
  • tratarea securității software ca avantaj competitiv.

Concluzionând, Eran Kinsbruner, VP Portfolio Marketing la Checkmarx, a declarat: “Codul generat de AI va continua să se răspândească. Software-ul sigur va deveni diferențiatorul competitiv în următorii ani.”

Sursa articolului: checkmarx.com

Microsoft în instanță din cauza retragerii suportului pentru Windows 10

Timp de citit: 2 minutes

Un proces intentat în California ar putea schimba modul în care Microsoft încheie suportul pentru versiunile mai vechi de Windows. Lawrence Klein, proprietarul a două laptopuri cu Windows 10 care nu pot rula Windows 11, acuză compania că îi forțează pe utilizatori să cumpere dispozitive noi pentru a adopta tehnologiile bazate pe inteligență artificială.

Klein susține că decizia Microsoft de a opri actualizările de securitate pentru Windows 10 vine în contextul în care sistemul de operare are încă o cotă de piață semnificativă: 43% dintre utilizatorii de desktop la nivel global, conform datelor Statcounter din iulie. Windows 11, lansat în 2021, abia a depășit recent popularitatea Windows 10, ajungând la 53,39% cotă de piață.

Motivul procesului

Plângerea oficială susține că strategia Microsoft urmărește să oblige utilizatorii să cumpere noi dispozitive optimizate pentru a promova AI Copilot, funcționalitate integrată implicit în Windows 11.

Potrivit lui Klein, aproximativ 240 de milioane de calculatoare nu pot face upgrade la Windows 11 din cauza cerințelor hardware, iar opțiunile oferite de Microsoft sunt insuficiente și costisitoare.

Programul ESU propus de Microsoft – soluție sau capcană?

Microsoft a lansat programul Extended Security Updates (ESU), prin care utilizatorii pot plăti 30 de dolari pentru un an suplimentar de actualizări de securitate, până în octombrie 2026. Alternativ, aceștia pot sincroniza backup-ul în OneDrive pentru un an gratuit sau pot folosi puncte din programul Microsoft Rewards pentru același beneficiu.

Klein consideră că aceste opțiuni ar fi trebuit oferite gratuit până la scăderea semnificativă a popularității Windows 10.

Lipsa transparenței din partea companiei Microsoft

Procesul mai acuză Microsoft și partenerii OEM că nu au informat corect cumpărătorii despre durata de viață a suportului software. Klein cere ca, pe viitor, compania să ofere clar aceste detalii la momentul achiziției unei licențe Windows.

Implicații pentru utilizatorii Windows 10

Deși nu există multe precedente legale pentru o astfel de situație, cazul ar putea influența modul în care Microsoft și alți producători își gestionează politica de actualizări. Dacă folosești Windows 10, este bine să știi că suportul oficial se încheie în octombrie 2025, iar după această dată, fără măsuri suplimentare, sistemul tău nu va mai primi patch-uri de securitate.

Procesul lui Klein ar putea crea un precedent în industria software privind dreptul utilizatorilor de a primi suport pe termen rezonabil fără costuri suplimentare ascunse. Rămâne de văzut dacă instanța va obliga Microsoft să își schimbe politica.

Asadar, dacă utilizezi Windows 10, planifică din timp fie trecerea la Windows 11, fie activarea unui program ESU pentru a-ți proteja datele, fie instalarea unui alt sistem de operare precum Linux.

Sursa articolului pcmag.com