Oracle aduce modelele Gemini mai aproape de utilizatori

Timp de citit: 3 minutes

Inteligența artificială evoluează într-un ritm accelerat, iar Oracle își consolidează poziția în această transformare prin extinderea colaborării cu Google Cloud. Compania a anunțat că va integra modelele Gemini în mii de aplicații enterprise, facilitând accesul organizațiilor la capabilități AI avansate fără a fi nevoie să dezvolte soluții complexe de la zero.

Deși anunțul vizează în primul rând mediul de afaceri, impactul se va resimți și asupra utilizatorilor obișnuiți. Aplicațiile de business folosite zilnic de milioane de oameni vor deveni mai inteligente, mai rapide și mai capabile să automatizeze activități repetitive.

Oracle integrează modelele Gemini în ecosistemul aplicații cloud

Oracle va integra modelele Google Gemini în ecosistemul său de aplicații cloud. Acesta include Oracle Fusion Applications, Oracle NetSuite și Oracle AI Agent Studio. Integrarea va permite dezvoltarea și utilizarea unor agenți AI capabili să automatizeze procese, să analizeze date și să ofere recomandări în timp real.

Această strategie continuă direcția începută prin parteneriatul dintre Oracle și Google Cloud. Scopul este oferirea unei flexibilități mai mari în alegerea modelelor de inteligență artificială. Astfel clienții pot utiliza tehnologiile AI potrivite nevoilor lor, fără a depinde de o singură soluție.

De ce este importantă colaborarea dintre Oracle si Google Gemini?

Până recent, multe platforme software ofereau propriile modele AI sau integrau un număr limitat de servicii externe. Prin includerea Gemini, Oracle adoptă o strategie deschisă, în care organizațiile pot alege modelul potrivit în funcție de cost, performanță și scenariul de utilizare.

Acest lucru aduce mai multe avantaje:

  • răspunsuri generate mai rapid;
  • automatizarea proceselor repetitive;
  • analiză mai eficientă a volumelor mari de date;
  • asistenți virtuali mai performanți;
  • fluxuri de lucru inteligente integrate direct în aplicațiile existente.

Ce înseamnă acest lucru pentru utilizatorii obișnuiți?

Chiar dacă majoritatea oamenilor nu utilizează direct platformele Oracle, este foarte probabil să interacționeze zilnic cu servicii dezvoltate pe această infrastructură.

Companiile din domenii precum:

  • retail;
  • sănătate;
  • finanțe;
  • resurse umane;
  • logistică;
  • producție;

folosesc deja aplicațiile Oracle pentru administrarea operațiunilor.

Prin integrarea Gemini, utilizatorii finali pot beneficia indirect de:

  • răspunsuri mai rapide din partea serviciilor de suport;
  • procese administrative automatizate;
  • aprobări mai rapide;
  • recomandări personalizate;
  • servicii digitale mai eficiente.

Practic, multe dintre aplicațiile folosite în relația cu băncile, magazinele online sau angajatorii vor putea utiliza AI fără ca utilizatorul să fie nevoit să instaleze un instrument separat.

Oracle adoptă o abordare flexibilă în domeniul inteligenței artificia

Una dintre direcțiile evidente ale Oracle este oferirea unei platforme care permite utilizarea mai multor modele AI, nu doar a unuia propriu.

Această abordare oferă organizațiilor libertatea de a selecta tehnologia potrivită fiecărui proiect. Unele sarcini pot necesita modele rapide și eficiente din punct de vedere al costurilor, în timp ce altele au nevoie de capabilități multimodale complexe, precum analiza imaginilor, documentelor sau conținutului video.

Pentru clienți, acest lucru reduce riscul dependenței de un singur furnizor și facilitează adoptarea celor mai noi tehnologii pe măsură ce acestea apar.

Cum influențează această decizie piața AI?

Anunțul confirmă o tendință tot mai clară: competiția în inteligența artificială nu mai este doar între modele, ci între ecosisteme complete.

În loc să concureze exclusiv prin dezvoltarea propriilor modele, marii furnizori cloud investesc în parteneriate care permit clienților să aleagă soluția optimă pentru fiecare scenariu.

Pentru Oracle, această strategie poate consolida atractivitatea platformei OCI și a aplicațiilor sale enterprise, oferind acces la tehnologii AI moderne fără ca organizațiile să schimbe infrastructura existentă.

Ce urmează?

Pe măsură ce modelele Gemini vor fi integrate în tot mai multe produse Oracle, utilizatorii vor observa o creștere a nivelului de automatizare și a funcțiilor bazate pe inteligență artificială.

Este de așteptat ca viitoarele actualizări să aducă:

  • agenți AI capabili să execute procese complete;
  • analiză avansată a documentelor și datelor;
  • automatizarea deciziilor repetitive;
  • integrarea AI în fluxurile zilnice de lucru;
  • experiențe digitale mai rapide și mai personalizate.

Mai mult decât un simplu parteneriat tehnologic

Decizia Oracle de a extinde integrarea modelelor Gemini reprezintă mai mult decât un simplu parteneriat tehnologic. Ea reflectă direcția în care se îndreaptă întreaga industrie software: aplicații inteligente, automatizare extinsă și posibilitatea de a utiliza cele mai performante modele AI într-un mod transparent pentru utilizator.

Pentru publicul larg, efectele vor apărea treptat în serviciile digitale utilizate zilnic, iar pentru companii, această evoluție poate însemna procese mai eficiente, costuri operaționale reduse și o adopție mai rapidă a inteligenței artificiale. Într-o piață în care AI devine un diferențiator major, Oracle își consolidează poziția printr-o strategie bazată pe flexibilitate, interoperabilitate și acces la unele dintre cele mai avansate modele disponibile.

Sursa informatiilor

Notă: mai multe detalii despre Oracle Corporation

Oracle este o companie americană de tehnologie și unul dintre cei mai importanți furnizori globali de baze de date, aplicații enterprise și servicii cloud. Soluțiile sale sunt utilizate de milioane de organizații din întreaga lume, iar în prezent compania își extinde rapid portofoliul de produse bazate pe inteligență artificială.

PRODUSE RECOMANDATE

Milioane de PC-uri încă rulează Windows 10

Timp de citit: 3 minutes

La aproape un an de la încheierea suportului oficial pentru Windows 10, multe organizații încă folosesc acest sistem de operare în infrastructura lor IT. Deși, la prima vedere, computerele continuă să funcționeze normal, realitatea din punct de vedere al securității este cu totul alta.

Acest articol se bazeaza pe o analiză publicată de Lansweeper. Datele colectate din milioane de active IT și zeci de mii de organizații din întreaga lume, arată că dispozitivele care rulează Windows 10 acumulează aproape de trei ori mai multe vulnerabilități active decât cele cu Windows 11. Diferența nu este doar statistică, ci reprezintă un risc concret pentru securitatea companiilor și pentru continuitatea operațională.

Windows 11 domină, dar milioane de pc-uri folosesc încă Windows 10

Conform datelor Lansweeper, Windows 11 rulează pe aproximativ 78,8% dintre dispozitivele Windows. În același timp ce 16,9% dintre pc-uri folosesc încă Windows 10. Cu alte cuvinte, aproximativ unul din șase PC-uri continuă să funcționeze pe un sistem de operare care nu mai beneficiază de actualizări de securitate.

Migrarea accelerată observată înainte de încetarea suportului Microsoft a încetinit semnificativ. Organizațiile care au putut face upgrade au făcut deja acest pas, iar cele rămase se confruntă, în general, cu dificultăți de implementare. Acestea pot varia: hardware incompatibil, aplicații vechi sau constrângeri bugetare.

16,9% dintre pc-uri folosesc încă Windows 10.

Diferența reală între Windows 10 și 11 este nivelul de risc

Cel mai important indicator prezentat de Lansweeper nu este procentul dispozitivelor migrate, ci nivelul de expunere la vulnerabilități.

Analiza arată că:

  • un dispozitiv cu Windows 10 are în medie 1.903 vulnerabilități (CVE) active;
  • un dispozitiv cu Windows 11 are aproximativ 652 vulnerabilități active.

Rezultatul este un raport de aproximativ 2,9 la 1, ceea ce înseamnă că sistemele Windows 10 sunt expuse unui risc de aproape trei ori mai mare.

Mai îngrijorător este faptul că această diferență continuă să crească în fiecare lună. Microsoft publică remedieri de securitate pentru Windows 11, însă vulnerabilitățile similare descoperite în Windows 10 nu mai sunt corectate prin actualizările standard.

Nu contează doar numărul vulnerabilităților, ci și gravitatea lor

Datele Lansweeper evidențiază un aspect și mai important.

Din totalul vulnerabilităților identificate pe dispozitivele Windows 10:

  • 66,6% sunt clasificate High sau Critical;
  • 2,4% sunt vulnerabilități exploatate activ în atacuri reale („known exploited”).
nivel de risc Windows 10 vs Windows 11

Acest lucru înseamnă că multe dintre problemele existente nu sunt doar teoretice. Ele sunt deja utilizate de atacatori în campanii de ransomware, malware sau compromitere a infrastructurilor IT.

În plus, specialiștii explică fenomenul de patch diffing: după publicarea actualizărilor pentru Windows 11, atacatorii analizează modificările și identifică aceleași vulnerabilități rămase necorectate în Windows 10, dezvoltând exploit-uri dedicate.

De ce organizațiile folosesc încă Windows 10?

La prima vedere, răspunsul pare simplu: costurile. În realitate, situația este mai complexă.

IMM-urile rămân cel mai mult în urmă

Companiile mici și mijlocii înregistrează cea mai mare pondere de dispozitive Windows 10.

Potrivit datelor Lansweeper:

  • 21,4% dintre PC-urile detinute de companiile mici si mijlocii rulează încă Windows 10;
  • în organizațiile enterprise procentul este de 16,6%.

Explicația ține în principal de bugetele limitate și de ciclurile mai lungi de înlocuire a echipamentelor.

Utilizarea Windows 10 diferă semnificativ în funcție de industrie

Distribuția nu este uniformă între sectoarele economice. Cele mai ridicate procente de sisteme Windows 10 se întâlnesc în:

  • sănătate și industria farmaceutică (23%);
  • retail și bunuri de consum (22,7%);
  • producție industrială (18%).

Aceste domenii utilizează frecvent echipamente certificate, terminale POS, controlere industriale sau dispozitive integrate în procese tehnologice, unde schimbarea sistemului de operare necesită validări costisitoare sau chiar înlocuirea întregului echipament.

Unele sisteme nici măcar nu pot fi actualizate

Un alt rezultat interesant al studiului este că nu toate dispozitivele Windows 10 pot fi migrate.

Lansweeper estimează că aproximativ 2,8% dintre sistemele Windows 10 utilizează hardware incompatibil cu Windows 11, ceea ce înseamnă că singura soluție este înlocuirea fizică a echipamentului.

Aceste situații sunt frecvente în cazul:

  • terminalelor POS;
  • echipamentelor industriale;
  • dispozitivelor rugged;
  • sistemelor integrate în linii de producție.

Diferența este importantă din perspectiva planificării IT: un calculator compatibil reprezintă un proiect de migrare, în timp ce unul incompatibil implică investiții în hardware nou.

Riscul nu este doar tehnic, ci și de conformitate

Folosirea unui sistem de operare fără suport afectează și conformitatea cu standardele moderne de securitate.

Organizațiile care trebuie să respecte cerințe privind protecția datelor, auditul de securitate sau standarde precum ISO 27001 și cerințele privind cyber resilience pot întâmpina dificultăți în justificarea utilizării unor sisteme fără suport oficial.

De asemenea, asigurările de risc cibernetic și auditurile externe analizează tot mai atent existența sistemelor End of Life în infrastructura companiei.

Extended Security Updates nu reprezintă o soluție permanentă

Microsoft oferă programul Extended Security Updates (ESU) pentru anumite categorii de utilizatori, însă acesta trebuie privit ca o soluție temporară.

Programul prelungește disponibilitatea actualizărilor de securitate pentru o perioadă limitată și contra cost, fără a elimina necesitatea migrării către o platformă suportată. Potrivit Lansweeper, după expirarea acestei perioade, un număr semnificativ de dispozitive va intra automat în categoria sistemelor complet nesuportate.

Concluzie

Datele publicate de Lansweeper confirmă ceea ce specialiștii în securitate cibernetică anticipau: problema nu mai este câte organizații folosesc Windows 10, ci nivelul de risc pe care acestea și-l asumă.

Un dispozitiv Windows 10 expune organizația la aproape trei ori mai multe vulnerabilități active decât un pc Windows 11, iar diferența va continua să crească pe măsură ce noile actualizări de securitate vor fi disponibile exclusiv pentru platformele suportate. Pentru companii, migrarea nu mai este doar un proiect de modernizare IT, ci o măsură esențială de reducere a riscului operațional, de conformitate și de protecție împotriva atacurilor informatice.

Sursa: lansweeper.com

PRODUSE RECOMANDATE

Modificări importante pentru ecosistemul Microsoft Windows

Timp de citit: 2 minutes

Microsoft pregătește două modificări importante pentru ecosistemul Windows în 2026. Acestea sunt: actualizarea certificatelor Secure Boot, și introducerea unui nou sistem de optimizare a performanței în Windows 11. Împreună, cele două actualizări vizează atât securitatea, cât și viteza de răspuns a sistemului de operare.

Pentru utilizatori, rezultatul va fi vizibil prin actualizări automate, posibile reporniri suplimentare și o experiență mai rapidă în deschiderea aplicațiilor și interfeței Windows.

Windows Secure Boot intră într-o nouă etapă după 15 ani

Microsoft a confirmat că certificatele originale Secure Boot, introduse în 2011, încep să expire în 2026 și trebuie înlocuite. Secure Boot reprezintă unul dintre mecanismele fundamentale de securitate ale Windows, verificând software-ul încă din faza de pornire a sistemului pentru a preveni încărcarea codului malițios.

Compania distribuie deja noile certificate prin actualizările lunare Windows Update. Utilizatorii care au cumpărat PC-uri în ultimii aproximativ doi ani sunt probabil deja protejați, în timp ce sistemele mai vechi vor primi actualizarea progresiv.

Una dintre consecințele vizibile pentru utilizatori este apariția unei reporniri suplimentare unice în timpul instalării actualizărilor.

Microsoft explică faptul că anumite sisteme pot efectua încă o repornire după instalarea update-ului Secure Boot, comportament considerat normal și necesar pentru aplicarea noilor certificate.

În plus, aplicația Windows Security va afișa noi indicatori privind starea certificatelor, inclusiv avertismente pentru dispozitivele care necesită intervenție.

Windows 11 LLP promite o performanță mai bună

În paralel cu schimbările de securitate, Microsoft lucrează la îmbunătățirea performanței Windows 11 printr-o funcție numită Low Latency Profile (LLP).

Aceasta funcționează prin creșterea temporară a frecvenței procesorului timp de una până la trei secunde atunci când utilizatorul deschide aplicații, meniul Start sau anumite elemente din interfață. Scopul este reducerea senzației de întârziere și creșterea reactivității sistemului.

Primele teste interne indică îmbunătățiri semnificative:

  • deschiderea unor aplicații Microsoft poate fi cu până la 40% mai rapidă;
  • meniul Start poate răspunde cu până la 70% mai repede în anumite scenarii;
  • efectele sunt mai vizibile pe sisteme entry-level sau laptopuri cu resurse limitate.

Totuși, funcția a generat dezbateri în comunitate. Unii utilizatori au considerat că este doar un „truc” software care maschează problemele de performanță existente în Windows 11.

Microsoft a respins criticile. Vicepreședintele Scott Hanselman a explicat că tehnica nu este nouă și este folosită de ani de zile pe macOS, Linux și smartphone-uri. Practic, sistemele moderne măresc temporar frecvența procesorului pentru a crea senzația de fluiditate și răspuns instantaneu.

Ce înseamnă aceste schimbări pentru utilizatori?

Cele două actualizări indică o direcție clară: Microsoft încearcă simultan să consolideze securitatea și să îmbunătățească experiența de utilizare.

Pe partea de securitate, utilizatorii trebuie să mențină sistemele actualizate pentru a primi noile certificate Secure Boot. Dispozitivele care rămân pe versiuni fără suport, inclusiv anumite instalări Windows 10 fără ESU, pot intra într-o stare de securitate degradată după expirarea certificatelor.

Pe partea de performanță, Low Latency Profile ar putea deveni una dintre cele mai importante optimizări introduse recent în Windows 11. Mai ales pentru laptopuri și dispozitivele ARM.

Două componente esențiale ale Windows

Microsoft schimbă două componente esențiale ale Windows în același timp. Acestea sunt: infrastructura de securitate construită în jurul Secure Boot și modul în care Windows 11 gestionează performanța în timp real.

Pentru utilizatori, efectele se vor traduce prin actualizări automate, reporniri suplimentare ocazionale și o interfață mai rapidă. În spate însă, compania rescrie mecanisme care au rămas aproape neschimbate timp de peste un deceniu.

Surse: forbes.comwindowslatest.com

PRODUSE RECOMANDATE

WhatsApp ar putea introduce un abonament Premium

Timp de citit: 2 minutes

WhatsApp, unul dintre cele mai folosite servicii de mesagerie din lume, se pregătește să facă un pas semnificativ către un model de monetizare prin abonament. După ani de zile în care aplicația a fost în esență gratuită, Meta testează acum opțiuni premium care oferă funcții noi și exclusiviste, fără a restricționa accesul la funcțiile de bază precum mesagerie sau apeluri.

Ce este abonamentul Premium (sau WhatsAp Plus)

Conform informațiilor apărute în surse de tehnologie și rapoarte din versiuni beta ale aplicației, WhatsApp ar putea introduce o versiune plătită opțională, denumită neoficial “WhatsApp Plus” sau abonament Premium Plus.

Practic, acesta ar fi un tip de abonament suplimentar față de WhatsApp normal, gratuit pentru toți utilizatorii, și ar fi destinat celor care doresc funcții avansate de personalizare și productivitate în aplicație.

Funcții anticipate în abonamentul WhatsApp Premium:

  1. Creșterea limitei de conversații „pinned”
    Sistemul actual permite fixarea a doar 3 conversații în partea de sus a listei. În versiunea plătită, acest număr s-ar putea extinde până la 20 de conversații fixate, oferind acces rapid la discuțiile importante.
  2. Teme și personalizare vizuală
    Utilizatorii ar putea alege dintre multiple teme de culoare și interfață, ceea ce nu este disponibil pentru cei care nu plătesc.
  3. Iconițe personalizate de aplicație
    Posibilitatea de a schimba iconița WhatsApp pe ecranul principal, pentru un look mai personalizat.
  4. Pachete exclusive de stickere și reacții
    Abonații ar putea primi stickere exclusive, dar și reacții mai complexe la mesaje, ceva ce nu este disponibil în versiunea standard.
  5. Sunete și tonuri exclusiviste
    Nu doar stickere vizuale, ci și tonuri de apel și notificări unice ar putea fi incluse în pachetul plătit.

Ce nu se schimbă în WhatsApp

Un element important subliniat de surse este faptul că funcțiile de bază rămân gratuite pentru toți utilizatorii. Trimiterea de mesaje, apelurile audio/video, camerele de grup și funcțiile de securitate nu vor fi trecute în spatele unui paywall.

Acest lucru este menit să păstreze accesul larg la funcționalitatea de bază pe care miliarde de oameni o folosesc zilnic, în timp ce abonamentul premium oferă doar funcții opționale pentru cei interesați.

De ce introduce WhatsApp abonamentul Premium

Mutarea spre un model de abonamente reflectă o strategie mai largă de monetizare a produselor Meta (compania mamă a WhatsApp). Alte aplicații populare precum Instagram sau Facebook vor primi, de asemenea, planuri premium similare, testate în paralel.

Decizia vine într-un moment în care multe platforme digitale caută să reducă dependența totală de venituri din reclame și să ofere opțiuni de personalizare și funcții avansate utilizatorilor care sunt dispuși să plătească pentru acestea.

Când va fi disponibil abonamentul?

Deocamdată, WhatsApp nu a anunțat o dată oficială de lansare și nici prețul final al abonamentului Premium sau Premium Plus. Funcționalitatea se află în teste în versiuni beta și este posibil ca acesta să fie extins treptat pe diferite piețe înainte de lansarea globală.

Există, totuși, opțiunea de a te înscrie pe o listă de așteptare în anumite versiuni beta, prin care utilizatorii vor primi notificări când noul serviciu devine disponibil.

Surse: androidpolice.com, ghacks.net

Cum să testezi Linux în browser, fără instalare locală

Timp de citit: 2 minutes

Te-ai întrebat vreodată cum poți încerca Linux fără să-l instalezi pe pc-ul tău? În 2026, testarea unei distribuții Linux este mai simplă ca niciodată, deoarece există soluții care îți permit să rulezi sisteme de operare Linux în browser, fără să te atingi de partiții sau să instalezi mașini virtuale.

Unul dintre cele mai cunoscute astfel de instrumente este distrosea.com, un serviciu online care îți oferă acces instant la diverse distribuții Linux direct din browser. În acest articol îți explicăm de ce această opțiune este utilă, cum funcționează și ce avantaje îți aduce în 2026.

De ce să testezi Linux în browser, fără instalare locală?

În mod tradițional, dacă voiai să incerci o distribuție Linux, trebuia să:

  • instalezi Linux pe hardware real,
  • folosești o mașină virtuală (ex. VirtualBox),
  • bootezi de pe un USB live.

Aceste metode pot fi dificile pentru începători sau pentru cei care vor doar să “arunce o privire” la o distribuție Linux. Testarea în browser rezolvă toate aceste probleme:

  • Fără partiții modificate – nu riști datele de pe disc;
  • Fără configurare complexă – nu instalezi software suplimentar;
  • Acces instant – totul se întâmplă în browser;
  • Poți testa mai multe distribuții rapid.

Ce este DistroSea și cum funcționează?

DistroSea este o platformă web care oferă o colecție de imagini Linux live, ce pot fi rulate direct în browser. Practic, tot ce trebuie să faci este să:

  1. accesezi site-ul web distrosea.com
  2. alegi o distribuție Linux (ex.: Ubuntu, Fedora, Arch, Debian),
  3. pornești sesiunea Linux în browser,
  4. începi explorarea interfeței și aplicațiilor.

Platforma folosește tehnologii de virtualizare în cloud, ceea ce îți permite să rulezi un mediu Linux complet funcțional fără instalare locală.

Avantajele testării Linux în browser

Ideal pentru începători

Dacă ești la început cu Linux, nu este nevoie să-ți instalezi sistemul de operare pe laptop sau PC. Poți testa interfața, managerul de pachete sau aplicațiile doar din browser.

Testare rapidă a mai multor distribuții

Vrei să vezi cum diferă Ubuntu, Kali Linux, Fedora sau Mint? În câteva secunde poți trece de la o distribuție la alta.

Fără riscuri pentru date

Testarea Linux în cloud înseamnă că datele tale personale și sistemul de operare local rămân intacte.

Experiență completă în browser

Nu este doar o simulare. Ai acces la terminal, manager de fișiere și multe aplicații Linux direct în fereastra browserului.

Ce distribuții Linux poți testa

Pe distrosea.com găsești 84 distribuții Linux dintre care remarcăm:

  • Ubuntu – popular pentru începători;
  • Debian – stabil și robust;
  • Fedora – cu tehnologii de ultimă generație;
  • Arch Linux – pentru utilizatorii avansați;
  • Alte distribuții populare ca Kali Linux, Manjaro, Pop!_OS.

Fiecare distribuție oferă o experiență unică, iar testarea direct în browser te ajută să decizi care ți se potrivește înainte de orice instalare. Fie că ești curios să încerci un nou sistem de operare, fie că vrei să înveți comenzi Linux sau să testezi software open-source, DistroSea este o soluție rapidă și fără riscuri.

PRODUSE RECOMANDATE

Windows 11 a depășit pragul de un miliard de utilizatori

Timp de citit: 2 minutes

Windows 11 a atins un reper major în istoria Microsoft, depășind pragul un miliard de utilizatori activi la nivel global. Performanța este cu atât mai importantă cu cât a fost realizată în aproximativ patru ani de la lansare, într-un ritm mai rapid decât cel înregistrat anterior de Windows 10. Această evoluție confirmă faptul că Windows 11 a devenit deja un standard dominant în ecosistemul PC, în ciuda controverselor inițiale legate de cerințele hardware și schimbările de interfață.

Cum s-a ajuns la un miliard de utilizatori?

Potrivit informațiilor publicate de Windows Central, Windows 11 a ajuns la acest prag în aproximativ 1.576 de zile de la lansarea oficială, în timp ce Windows 10 a avut nevoie de peste 1.700 de zile pentru a atinge același număr de utilizatori. Diferența de câteva luni poate părea mică, însă în contextul unei piețe mature, unde vânzările de PC-uri nu mai cresc accelerat, această realizare este semnificativă pentru strategia Microsoft.

Unul dintre factorii principali care au contribuit la această adopție rapidă este apropierea finalului suportului pentru Windows 10. Mulți utilizatori individuali, dar mai ales companii și organizații, au fost nevoiți să ia decizia de migrare pentru a continua să beneficieze de actualizări de securitate și suport oficial. În paralel, majoritatea computerelor noi comercializate în ultimii ani vin cu Windows 11 preinstalat, ceea ce a accelerat tranziția fără ca utilizatorii să fie neapărat nevoiți să facă upgrade manual.

PRODUSE RECOMANDATE

De asemenea, schimbările naturale din zona hardware au avut un rol important. Multe sisteme mai vechi nu îndeplinesc cerințele minime pentru Windows 11, ceea ce a dus la înlocuirea lor cu dispozitive noi, deja optimizate pentru acest sistem de operare. Astfel, creșterea numărului de utilizatori Windows 11 nu reflectă doar actualizări software, ci și un ciclu de reînnoire a echipamentelor.

Deși rapid, ritmul de adopție a avut și critici

Totuși, drumul Windows 11 nu a fost lipsit de critici. Cerințele stricte, precum necesitatea TPM 2.0 sau suportul limitat pentru procesoare mai vechi, au generat nemulțumiri în rândul utilizatorilor avansați și al specialiștilor IT. În plus, anumite actualizări au fost însoțite de probleme de stabilitate, iar integrarea tot mai vizibilă a funcțiilor bazate pe inteligență artificială a fost percepută de unii ca fiind prea agresivă sau intruzivă.

Ce înseamnă un miliard de utilizatori pentru Microsoft?

Chiar și așa, atingerea pragului de 1 miliard de utilizatori demonstrează că Windows 11 a reușit să se impună pe piață. Pentru Microsoft, acest rezultat validează strategia de a forța tranziția către un sistem de operare mai modern, axat pe securitate, integrare cloud și funcționalități AI. În același timp, dezvoltatorii beneficiază de o bază largă și unificată de utilizatori, ceea ce simplifică suportul și dezvoltarea de aplicații compatibile cu cele mai noi tehnologii.

Perspective pentru utilizatori și dezvoltatori

Pentru utilizatorii finali, Windows 11 reprezintă deja prezentul platformei PC. Cu suport activ, actualizări constante și integrare strânsă cu serviciile Microsoft, sistemul de operare își consolidează poziția ca fundament al experienței moderne pe desktop. Pragul de un miliard de utilizatori nu este doar un record numeric, ci un semnal clar că tranziția globală către Windows 11 este, practic, completă.

Sursa: windowscentral.com

Ce browser web folosește cele mai puține resurse?

Timp de citit: 2 minutes

Alegerea unui browser web nu mai ține doar de viteză sau design, ci tot mai mult de consumul de resurse – memorie RAM, procesor și impact asupra bateriei (în cazul unui laptop). Acest aspect este esențial mai ales pentru utilizatorii de laptopuri sau sisteme mai vechi.

În acest articol analizăm ce browser folosește cele mai puține resurse, comparând Google Chrome, Mozilla Firefox, Microsoft Edge și alte câteva alternative populare. Testele au fost realizate pe sisteme rulând sistemul de operare Windows 11, folosind configurații hardware medii, reprezentative pentru utilizatorul obișnuit.

Mediul de testare pentru browsere

Pentru a asigura relevanța concluziilor, comparația dintre browsere a fost realizată în următoarele condiții:

  • Sistem de operare: Windows 11 (64-bit), actualizat la zi
  • Tip sistem: laptop și desktop cu specificații medii: Intel Core i5 generația 10-11 (ex. i5-10400 / i5-11400) sau AMD Ryzen 5 3600 / 5600, 16 GB DDR4 RAM, SSD NVMe 512 GB, display 1920 × 1080 (Full HD)
  • Scenariu de utilizare:
    • 10-15 ferestre deschise simultan
    • site-uri de știri, social media, YouTube, aplicații web
    • extensii uzuale (ad blocker, manager parole).

Rezultatele reflectă comportamentul real al browserelor în Windows 11, cel mai utilizat sistem de operare desktop în prezent.

Ce înseamnă “consum redus de resurse” în acest contest?

Un browser web eficient:

  • folosește mai puțină memorie RAM
  • solicită mai puțin procesorul
  • menține sistemul fluid
  • reduce consumul de energie

Pentru sistemul de operare Windows 11 actualizat, unde serviciile de fundal și interfața sunt mai solicitante decât în versiunile mai vechi, diferențele dintre browsere devin și mai vizibile.

Google Chrome

Google Chrome este liderul pieței, dar și cel mai des criticat pentru consumul de resurse.

Rezultate:

  • consum ridicat de RAM, mai ales cu multe file
  • fiecare filă rulează în proces separat
  • performanță excelentă, dar cu cost energetic mare

Avantaje:

  • viteză foarte bună
  • compatibilitate maximă
  • ecosistem uriaș de extensii

Dezavantaje:

  • cel mai mare consum de memorie RAM dintre browserele testate

Concluzie: Chrome este rapid, dar nu este browserul care folosește cele mai puține resurse.

Mozilla Firefox

Firefox se remarcă printr-o abordare mai echilibrată a resurselor.

Rezultate:

  • consum de RAM mai mic decât Chrome
  • utilizare CPU mai stabilă
  • performanță bună în multitasking

Avantaje:

  • eficiență mai bună pe sisteme cu 8 GB RAM
  • protecție sporită a confidențialității
  • open-source

Dezavantaje:

  • unele site-uri sunt optimizate mai bine pentru Chromium

Concluzie: Firefox este mai prietenos cu resursele decât Chrome.

Microsoft Edge Browser

Fiind dezvoltat de Microsoft, Edge beneficiază de optimizări specifice pentru sistemul de operare Windows 11.

Rezultat:

  • consum de RAM ușor mai mic decât Chrome
  • optimizare bună pentru baterie
  • integrare profundă cu sistemul de operare

Avantaje:

  • eficiență energetică bună
  • performanță apropiată de Chrome
  • funcții suplimentare (Sleeping Tabs)

Dezavantaje:

  • consum de resurse încă ridicat în scenarii intensive

Concluzie: Edge este mai eficient decât Google Chrome, dar nu cel mai economic browser.

Browsere alternative eficiente pe Windows 11

Brave Browser

  • bazat pe Chromium
  • blocare reclame și trackere implicit
  • consum de resurse mai mic decât Chrome.

Opera Browser

  • mod de economisire baterie
  • consum moderat de RAM
  • recomandat pentru laptopuri care rulează Windows 11.

Browsere minimaliste (Midori, Falkon)

  • consum foarte redus
  • potrivite pentru sisteme vechi
  • compatibilitate limitată.

Tabel comparativ – consum de resurse

BrowserConsum RAMConsum CPUEficiență pe Windows 11
ChromeRidicatRidicatScăzută
FirefoxMediuMediuBună
EdgeMediuMediuBună
BraveScăzutScăzutFoarte bună
OperaScăzutMediuBună
Browsere minimalisteFoarte scăzutFoarte scăzutExcelentă (funcții limitate)

Cel mai eficient browser web

Pentru sistemul de operare Windows 11, dacă obiectivul tău este consumul minim de resurse, cele mai bune opțiuni sunt:

  • Brave – cel mai bun raport performanță / consum
  • Firefox – stabil și eficient pentru multitasking
  • Edge – un compromis solid pentru utilizatorii Windows

Deși puternic și rapid, Google Chrome este cel mai solicitant din punct de vedere al resurselor.

Microsoft Windows a împlinit 40 de ani

Timp de citit: 2 minutes

Microsoft Windows a sărbătorit recent 40 de ani de existență, marcând patru decenii de inovație, transformare digitală și influență globală. Lansat oficial pe 20 noiembrie 1985, Windows 1.0 a schimbat radical modul în care oamenii interacționează cu tehnologia. De la ferestre simple și funcții minimale, până la inteligență artificială integrată și securitate avansată, Windows a evoluat constant, devenind fundamentul lumii moderne a computerelor.

Acest articol prezintă istoria Windows, impactul său asupra industriei IT și modul în care viitorul sistemului de operare se leagă de noile tehnologii precum AI, cloud computing și realitatea virtuală.

Windows 1.0 – Începutul unei ere

Primul Windows nu era un sistem de operare complet, ci mai degrabă o interfață grafică pentru MS-DOS. Avea funcții limitate, însă introducea un concept revoluționar pentru acea vreme: ferestre care puteau afișa programe simultan. Mouse-ul devenea un instrument de control central, iar bine cunoscutele aplicații Calculator, Notepad și Calendar își făceau debutul.

Evoluția sistemului de operare Microsoft Windows – Etape cheie

Windows 3.0 și 3.1 – Primele succese comerciale

Lansate la începutul anilor ’90, aceste versiuni au transformat Windows într-un succes global. Erau mai rapide, stabile și au introdus managerul de fișiere, fonturile TrueType și suport multimedia.

Windows 95 – Revoluția absolută

Windows 95, lansat în 1995, este considerat momentul de glorie al sistemului. Introducerea meniului Start, a barei de activități și a multitasking-ului real a schimbat definitiv modul în care folosim un computer. Tot atunci a apărut și Internet Explorer, marcând intrarea Microsoft în era internetului.

Windows XP – Cel mai iubit sistem de operare

Lansat în 2001, XP a devenit cea mai longeviva și populara versiune de Windows, folosita timp de peste 10 ani. Designul prietenos, stabilitatea și compatibilitatea cu numeroase aplicații au impuso ca standard în industrie.

Windows 7 – Perfecționarea experienței

După un Windows Vista controversat, Windows 7 a adus viteză, interfață fluidă și securitate îmbunătățită. Este considerat de mulți “cel mai funcțional Windows din istorie”.

Windows 10 și 11 – Era modernă

Odată cu Windows 10, Microsoft a introdus actualizările constante și integrarea cloud. Windows 11, lansat în 2021, a pus accent pe design minimalist, securitate TPM și integrare nativă cu aplicațiile Android. Astăzi, Microsoft lucrează la un “Windows cu AI integrat”, denumit neoficial Windows 12.

Impactul Microsoft Windows asupra lumii digitale

De 40 de ani, Microsoft Windows este coloana vertebrală a productivității globale. Indiferent dacă vorbim despre birouri, școli, spitale, instituții publice sau companii mari, Windows a fost platforma care a permis digitalizarea lumii moderne.

Printre realizările majore se numără:

  • democratizarea accesului la tehnologie;
  • standardizarea interfeței grafice pentru utilizator;
  • suport pentru milioane de aplicații;
  • crearea unei industrii IT globale;
  • nașterea ecosistemului Microsoft Office;
  • integrarea securității cibernetice la nivel de sistem de operare.

Planuri de viitor

Microsoft lucrează intens la tehnologii bazate pe inteligență artificială. Copilot, asistentul AI lansat recent, este doar începutul. Următoarea generație Windows va integra funcții inteligente capabile să:

  • genereze automat documente și rapoarte;
  • optimizeze consumul de resurse;
  • ofere suport vocal avansat;
  • prevadă nevoile utilizatorului în timp real.

In prezent sistemul de operare se îndreaptă catre:

  • cloud computing – sistemul va rula parțial online;
  • securitate biometrică tot mai avansată;
  • realitate augmentată și VR, în special prin HoloLens și proiecte viitoare.

La 40 de ani de la lansare, Microsoft Windows nu este doar un sistem de operare, ci o parte esențială a istoriei tehnologice. A modelat modul în care lucrăm, comunicăm și creăm. Într-o lume dominată tot mai mult de AI și automatizare, Windows promite să rămână în centrul inovației globale.

Laptop Microsoft Surface 4 13.5"

Windows 10 se apropie de final: ce opțiuni au utilizatorii

Timp de citit: 2 minutes

Pe 14 octombrie 2025, Microsoft va încheia oficial suportul pentru Windows 10, versiunea 22H2 (Home, Pro, Enterprise, Education și IoT Enterprise). Aceasta este ultima versiune majoră a sistemului de operare. Odată cu expirarea perioadei de suport, dispozitivele care încă rulează Windows 10 nu vor mai primi actualizări de securitate.

Dacă încă folosești Windows 10, e momentul să iei o decizie: fie prelungești suportul prin programul Microsoft, fie faci trecerea la Windows 11 sau chiar către o alternativă.

Ce înseamnă finalul de suport pentru Windows 10?

După 14 octombrie 2025, Microsoft nu va mai furniza actualizări lunare de securitate pentru Windows 10. Acest lucru înseamnă că PC-urile rămase pe acest sistem de operare vor deveni treptat vulnerabile la atacuri cibernetice, malware și alte amenințări.

Ultima actualizare oficială va fi inclusă în pachetul de securitate lansat în octombrie 2025. După aceea, utilizatorii vor fi nevoiți să opteze pentru alte soluții dacă vor să-și păstreze dispozitivele protejate.

Opțiuni pentru a continua utilizarea Windows 10

Microsoft oferă câteva metode pentru a extinde perioada de suport, prin intermediul programului Extended Security Update (ESU). Printre opțiuni se numără:

  1. Activarea Windows Backup (gratuită) – sincronizează setările în cloud, folosind OneDrive. Ai nevoie de un cont Microsoft și beneficiezi de 5 GB spațiu gratuit.
  2. Răscumpărarea a 1.000 de puncte Microsoft Rewards (gratuit) – poți acumula puncte utilizând Bing, Microsoft Store, Edge sau Xbox.
  3. Achitarea unei taxe de aproximativ 30$ pentru un an de suport extins – disponibilă în mai multe țări, cu prețuri care pot varia.

Există și soluții neoficiale, precum folosirea unor versiuni speciale de Windows 10 LTSC, ce pot primi actualizări până în 2032. Acestea însă, vin cu anumite riscuri și nu sunt recomandate utilizatorilor obișnuiți.

Trecerea la Windows 11 – soluția recomandată de Microsoft

Microsoft încurajează utilizatorii să facă upgrade la Windows 11, fie prin actualizarea PC-ului existent, fie prin achiziția unui dispozitiv nou. Totuși, nu toate calculatoarele sunt compatibile cu cerințele Windows 11, ceea ce poate reprezenta un obstacol.

Windows 11 aduce schimbări vizuale și funcționale importante, dar oferă și posibilitatea de a-l personaliza astfel încât să semene mai mult cu Windows 10.

Alternative: Linux sau Chromebook

Pentru cei care nu vor să treacă la Windows 11, există și alte variante:

  • Linux – distribuții precum Linux Mint, Zorin OS, KDE Plasma sau Wubuntu sunt gândite pentru utilizatorii care vin din ecosistemul Windows. Acestea sunt gratuite și pot transforma calculatoarele vechi în dispozitive rapide și sigure.
  • Chromebook – o alegere simplă și practică pentru cei care folosesc PC-ul pentru navigare pe internet, aplicații online și sarcini de bază.

Criză sau oportunitate?

Finalul de suport pentru Windows 10 nu trebuie privit ca o criză, ci ca o oportunitate de a-ți moderniza sistemul. Indiferent dacă alegi să prelungești temporar suportul, să faci upgrade la Windows 11 sau să treci la Linux ori Chromebook, important este să nu rămâi blocat pe o versiune învechită și vulnerabilă.

Tot mai multe companii software livrează cod vulnerabil, generat de AI

Timp de citit: 2 minutes

Un raport recent realizat de Checkmarx dezvăluie o problemă majoră: 81% dintre companiile care produc software admit că livrează cod vulnerabil, crescând riscul de atacuri cibernetice și afectând securitatea software la nivel global.

Cod vulnerabil generat de AI

Studiul arată că aproape jumătate dintre respondenți folosesc deja instrumente AI pentru securitatea codului.
O treime (34%) declară că peste 60% din codul utilizat este generat de AI, iar acest lucru ridică mari semne de întrebare privind securitatea.

De multe ori, codul generat de AI conține vulnerabilități cunoscute. Fenomenul denumit “vibe coding”, unde programatorii editează codul AI în loc să scrie de la zero, reduce responsabilitatea și expune companiile la breșe.

Breșe de securitate confirmate la 98% dintre companii

Raportul Checkmarx arată că 98% dintre organizații au suferit o breșă de securitate în ultimul an.
Cu toate acestea, multe continuă să livreze cod vulnerabil fără a aplica măsuri de protecție.

Doar jumătate dintre companii folosesc instrumente esențiale precum:

  • DAST (Dynamic Application Security Testing),
  • scanare IaC (Infrastructure as Code),
  • soluții DevSecOps.

Această lipsă de guvernanță a creat scena perfectă pentru atacuri cibernetice.

Un exemplu de folosire fără discernământ a codului generat de AI în produse software de mare importanță este oferit chiar de Microsoft, care recent a distribuit actualizări Windows care au generat probleme majore la instalare și au introduc erori care pun în pericol stabilitatea sistemelor și siguranța datelor utilizatorilor.

Cum pot companiile să reducă riscurile de securitate?

Checkmarx recomandă ca masurile de securitate software să fie integrate încă din faza de codare.

Printre măsurile esențiale recomandate se numără:

  • stabilirea unor politici clare pentru utilizarea AI,
  • adoptarea de agentic AI pentru detectarea și corectarea vulnerabilităților,
  • tratarea securității software ca avantaj competitiv.

Concluzionând, Eran Kinsbruner, VP Portfolio Marketing la Checkmarx, a declarat: “Codul generat de AI va continua să se răspândească. Software-ul sigur va deveni diferențiatorul competitiv în următorii ani.”

Sursa articolului: checkmarx.com