inteligenta artificiala Archives

Inteligența artificială: motorul creșterii bursiere sau foc de paie?

Timp de citit: 3 minutes

De la lansarea ChatGPT în noiembrie 2022, inteligența artificială (AI) a devenit, treptat, cel mai puternic catalizator al piețelor financiare. Entuziasmul investitorilor privind potențialul de profit al acestei tehnologii a dus la o creștere spectaculoasă a indicilor americani, precum S&P 500 și Nasdaq Composite, care au urcat cu peste 13%, respectiv 17% în 2025.

Potrivit strategilor de la Citigroup, aproape jumătate din capitalizarea totală a S&P 500 (circa 57.000 de miliarde de dolari) are o expunere directă sau indirectă la AI. Cu alte cuvinte, economia bursieră americană se sprijină, într-o mare măsură, pe inovațiile din domeniul inteligenței artificiale.

Investitorii devin mai prudenți: ce ar putea frâna ascensiunea AI?

Chiar dacă optimismul este încă ridicat, tot mai mulți analiști financiari avertizează că piața AI ar putea întâmpina provocări serioase. Printre principalele riscuri se numără:

Costurile uriașe de capital (CapEx) pentru infrastructura AI;
Dependenta excesivă a marilor companii tehnologice de un singur trend economic;
Potențialele dezechilibre între investițiile masive și rezultatele reale în productivitate.

După cum subliniază Yung-Yu Ma, strateg-șef la PNC Financial Services Group, „o mare parte din ceea ce susține piața este legat direct sau indirect de comerțul cu AI”. Cu alte cuvinte, dacă acest segment slăbește, întreaga piață ar putea resimți impactul.

Investițiile în inteligența artificială pot eroda profitabilitatea

Marile companii din zona cloud computing și platforme AI, precum Microsoft, Amazon, Google, Meta și Oracle, se află în plin proces de extindere a infrastructurii. Conform estimărilor Barclays, cheltuielile de capital (CapEx) ale acestor „hyperscaleri” ar putea ajunge la 500 de miliarde de dolari anual până în 2027, dublu față de nivelul actual.

Această expansiune rapidă ridică o întrebare esențială: cât de sustenabilă este creșterea?
Dacă ritmul de investiții depășește ritmul de creștere a veniturilor, marjele de profit ar putea fi afectate. Astfel, încrederea investitorilor ar fi pusă la încercare.

Totodată, există și riscul ca firmele să se bazeze prea mult pe finanțare externă, în loc de fluxurile proprii de numerar. „Când vezi aceste anunțuri masive de investiții, vrei să știi că sunt finanțate din cash flow, nu din datorii”, avertizează Anastacio Teodoro de la Federated Hermes.

Inteligența artificială: motorul creșterii bursiere sau foc de paie?

Relații interdependente și risc sistemic în ecosistemul AI

Un alt punct sensibil este interconectarea strânsă dintre marile companii din domeniu. Investiția de până la 100 de miliarde de dolari anunțată de Nvidia în OpenAI a ridicat semne de întrebare cu privire la potențialele riscuri. Precauții perfect normale în situația în care companiile investesc una în cealaltă, amplificând vulnerabilitățile sistemice.

Deși aceste relații nu sunt neapărat „suspecte”, ele creează o dependență financiară complexă. Această dependență ar putea deveni problematică în perioade de volatilitate economică.

Provocarea energiei și a infrastructurii digitale

Un obstacol mai puțin discutat, dar extrem de important, este capacitatea energetică necesară pentru alimentarea centrelor de date AI. Potrivit experților Barclays, infrastructura electrică actuală ar putea deveni o „barieră critică” în calea expansiunii AI. Lipsa energiei suficiente sau a surselor sustenabile poate limita creșterea acestui sector pe termen lung.

ROI-ul din AI: când vor apărea rezultatele concrete?

Deși investițiile în AI se ridică la sute de miliarde de dolari, nu există semne clare de rentabilitate. Patrick Ryan, strateg-șef la Madison Investments, avertizează că „dacă se va dovedi că investițiile nu generează creșteri semnificative de venituri și productivitate, încrederea în piața AI ar putea fi serios afectată”.

Cu alte cuvinte, optimismul actual s-ar putea transforma rapid într-o reevaluare brutală a valorilor bursiere, dacă tehnologia nu livrează beneficiile economice așteptate.

Recomandare pentru investitorii în inteligența artificială: entuziasm, dar și prudență

Inteligența artificială rămâne cel mai promițător motor de creștere al economiei globale, însă și unul dintre cele mai riscante. Deși piața pare solidă, dar investitorii atenți urmăresc atent semnele de supraevaluare și posibilele dezechilibre între investiții și profituri reale.

Pentru investitori, mesajul este clar: AI nu este o garanție a succesului, ci o cursă de rezistență. Doar cei care gestionează riscul cu prudență vor câștiga pe termen lung.

Sursa: reuters.com

ChatGPT devine o aplicație universală

Timp de citit: 2 minutes

În ultimii ani, ChatGPT a devenit un fenomen global. Mulți îl folosesc pentru a scrie texte, a genera idei sau a răspunde la întrebări. Dar OpenAI, compania care l-a creat, are planuri mult mai mari. Incet dar sigur, ChatGPT se transformă într-o aplicație universală (“everything app”), adică un mediu unde poți face aproape orice fără să mai comuți între aplicații diferite.

Practic, ChatGPT nu va mai fi doar o platformă de conversații, ci un asistent digital complet, capabil să îți gestioneze muzica, rezervările, e-mailurile sau chiar cumpărăturile online.

Ce înseamnă “everything app” (aplicație universală)?

Termenul provine din Asia, unde aplicații ca WeChat sau Grab oferă deja servicii integrate: mesagerie, plăți, livrări, rezervări și multe altele.
OpenAI vrea să ducă acest concept mai departe, folosind puterea inteligenței artificiale.

Imagină-ți că spui:

„ChatGPT, caută-mi un zbor ieftin spre Roma săptămâna viitoare.”
„Creează un playlist de relaxare pentru weekend.”
„Adaugă în calendar întâlnirea de luni și trimite un mesaj colegului meu.”

Toate aceste acțiuni ar putea fi realizate fără să părăsești conversația cu ChatGPT.

Cum funcționează această idee

OpenAI dorește ca ChatGPT să devină un hub inteligent care comunică direct cu alte servicii online.
Prin conexiuni API și pluginuri, ChatGPT va putea interacționa cu platforme precum Spotify, Expedia, Google Calendar sau aplicații de productivitate.

Astfel, utilizatorii vor avea o experiență unificată, fără a fi nevoiți să deschidă aplicații separate.
Totul se va face printr-un singur canal de comunicare: conversația verbala.

Avantajele pentru utilizatori

Economie de timp – în loc să folosești zece aplicații diferite, le vei accesa pe toate prin ChatGPT.
Simplificare – o singură interfață, comenzi naturale, fără meniuri complicate.
Automatizare – ChatGPT poate combina servicii: de exemplu, îți rezervă un zbor și adaugă automat detaliile în calendar.

Pe scurt, ChatGPT promite să devină un asistent personal digital disponibil oricând, pentru orice.

Provocări și riscuri

Totuși, această viziune ridică întrebări importante:

Securitatea datelor – ChatGPT ar trebui să acceseze informații personale din conturile tale. Cum va proteja OpenAI aceste date?
Confidențialitatea – cât de sigur este să permiți unei aplicații să comunice cu toate celelalte?
Dependența de un singur ecosistem – dacă totul trece prin ChatGPT, OpenAI ar putea controla mare parte din modul în care folosim internetul.

Aceste aspecte vor fi esențiale pentru ca ideea unei aplicații universale să fie acceptată de public.

Ce urmează pentru ChatGPT

OpenAI experimentează deja cu versiuni noi ale aplicației, care pot instala „mini-aplicații” sau „agenți” capabili să execute sarcini complexe.
În viitor, ChatGPT ar putea deveni un sistem de operare al AI-ului conversațional, un intermediar între oameni și lumea digitală.

Dacă acest proiect reușește, modul în care folosim internetul s-ar putea schimba radical, de la zeci de aplicații separate, la o singură conversație inteligentă.

Din chat bot in aplicație universală

ChatGPT se îndreaptă spre o nouă etapă: din chatbot, devine asistentul digital universal. Pentru utilizatorul obișnuit, asta înseamnă mai puțin timp pierdut și o experiență online mai fluidă. Pentru companii, înseamnă o nouă eră a interacțiunilor digitale.

Deocamdată, visul unei aplicații universale este în construcție, dar un lucru e sigur: viitorul conversațiilor online va fi mai inteligent ca niciodată.

Sursa: cybernews.com

Workslop: o nouă capcană în era inteligenței artificiale

Timp de citit: 3 minutes

În ultimii ani, companiile din întreaga lume au îmbrățișat cu entuziasm instrumentele bazate pe inteligență artificială generativă (GenAI), sperând la o revoluție a productivității. Cu toate acestea, realitatea începe să arate diferit: în ciuda utilizării crescânde a acestor tehnologii, majoritatea organizațiilor nu văd rezultate măsurabile. Un studiu recent realizat de MIT Media Lab a constatat că 95% dintre firme nu obțin un randament clar al investițiilor în AI.

Cercetătorii de la BetterUp Labs și Stanford Social Media Lab au identificat una dintre cauzele principale: fenomenul numit “workslop”, adică munca aparent bine făcută cu ajutorul AI, dar care, în realitate, nu aduce valoare și chiar generează mai multă muncă pentru ceilalți.

Ce este workslop și de ce devine o problemă

Termenul workslop provine din combinația “work” (muncă) și “slop” (lucru neglijent, de calitate slabă). El descrie conținutul generat de AI care pare profesionist la suprafață, dar este incomplet, lipsit de context și nefolositor în mod real.

Pe scurt, este munca făcută de AI care pare bună, dar nu ajută.
Exemplele includ:

prezentări PowerPoint impecabil formate, dar lipsite de idei originale;
rapoarte lungi și bine structurate, dar care nu conțin analize reale;
cod sursă funcțional, dar scris fără înțelegerea cerințelor proiectului.

Această aparență de productivitate creează o “capcană cognitivă”: receptorul documentului trebuie să piardă timp prețios pentru a descifra, corecta sau reface ceea ce AI-ul a generat. Astfel, efortul nu dispare doar se mută de la creator la colegii săi.

Cum afectează workslop-ul productivitatea reală

Datele colectate în SUA arată cât de extins este fenomenul:

40% dintre angajați spun că au primit “workslop” în ultima lună;
în medie, 15% din conținutul primit la job este de acest tip;
fiecare incident de „workslop” costă un angajat aproximativ 1 oră și 56 de minute pentru clarificări, corecturi sau rework;
costul mediu estimat: 186 USD lunar per angajat.

La scara unei organizații de 10.000 de persoane, pierderile pot depăși 9 milioane USD anual în productivitate irosită. Pe lângă pierderile economice, există și un cost emoțional și social. Angajații care primesc astfel de materiale spun că se simt:

enervați (53%),
confuzi (38%),
ofensați (22%).

Mai mult, 42% dintre colegi își pierd încrederea în persoana care a trimis materialul generat de AI, iar o treime declară că nu și-ar mai dori să colaboreze cu ea. În timp, acest efect duce la erodarea colaborării – fundamentul oricărei echipe eficiente.

De ce se întâmplă acest lucru

Ceea ce face “workslop-ul” periculos este comoditatea. AI permite crearea rapidă a conținutului: un prompt bine formulat produce în câteva secunde un raport lung sau un e-mail complet. Însă, fără discernământ și gândire critică, acest conținut devine o formă de muncă superficială.

De fapt, mulți angajați folosesc AI nu pentru a îmbunătăți munca, ci pentru a evita munca. Studiul BetterUp arată că există două tipuri de utilizatori:

Tipul Pilot: care folosesc AI cu scop, pentru a-și amplifica creativitatea și performanța;
Tipul Pasager: care îl folosesc pentru a scăpa de sarcini, fără a verifica rezultatul.

Cei din prima categorie utilizează AI de 75% mai mult la serviciu și de 95% mai mult în afara serviciului, dar în mod conștient, strategic și creativ.

Workslop – o taxă invizibilă asupra productivității colective

Când un angajat trimite un material generat automat și prost adaptat, ceilalți trebuie să:

interpreteze textul ambiguu;
să refacă analiza;
organizeze întâlniri suplimentare pentru clarificare.

Aceasta devine o taxă invizibilă asupra productivității colective, care se acumulează zilnic și afectează performanța generală.

Un director din retail, citat în studiu, spunea:

“A trebuit să pierd mai mult timp verificând informațiile, să reprogramez ședințe și, în final, să refac totul singur”

Cum pot liderii opri efectul de domino al workslop-ului

Fenomenul nu este inevitabil. Liderii pot transforma AI într-un aliat real, dacă implementează politici și mentalități potrivite.

1. Evitați “imperativele” indiscriminate

Atunci când managementul transmite mesaje de tipul “Folosiți AI peste tot”, angajații tind să o facă fără discernământ. AI nu este potrivit pentru toate sarcinile. Liderii trebuie să ofere specificații clare:

când este recomandată folosirea AI;
care sunt cele mai sigure și eficiente instrumente;
ce standarde de calitate trebuie respectate pentru materialele generate automat.

2. Promovați mentalitatea de “pilot”, nu de “pasager”

Angajații trebuie încurajați să folosească AI cu intenție și responsabilitate, ca un instrument de augmentare a gândirii, nu ca o scurtătură. Aceasta presupune:

claritate în obiectivele pentru care se folosește AI;
verificarea și ajustarea rezultatelor generate;
asumarea responsabilității pentru produsul final.

3. Reafirmați importanța colaborării umane

Inteligența artificială nu poate înlocui comunicarea, empatia și contextul pe care oamenii le aduc în munca de echipă.
AI ar trebui să sprijine cooperarea, nu să o complice.
Liderii trebuie să integreze în cultura organizațională principii de colaborare om-AI: transparență în utilizare, feedback constant și învățare reciprocă.

AI – instrument sau obstacol?

“Workslop”-ul arată că adoptarea AI nu este doar o chestiune tehnologică, ci una culturală și strategică. Munca superficială, deși ușor de produs, are costuri ascunse uriașe: bani pierduți, relații deteriorate și încredere erodată.

Organizațiile care vor reuși să valorifice cu adevărat potențialul AI sunt cele care:

stabilesc standarde clare pentru calitatea muncii generate de AI;
cultivă mentalitatea de pilot în rândul angajaților;
și investesc în colaborare autentică între oameni și algoritmi.

Inteligența artificială nu este un substitut pentru gândirea umană, ci o extensie a ei.
Folosită cu discernământ, poate amplifica performanța. Folosită greșit, produce doar… workslop.

Sursa: hbr.org

Cum te protejează Google Drive de atacurile ransomware

Timp de citit: 3 minutes

Atacurile de tip ransomware se numără printre cele mai mari amenințări cibernetice pentru organizații la nivel global. Indiferent de industrie – sănătate, educație, retail, producție sau administrație publică – atacurile pot provoca pierderi financiare uriașe, întreruperi operaționale și compromiterea datelor. Conform datelor Mandiant, anul trecut atacurile de tip ransomware au reprezentat 21% din totalul intruziunilor, iar costul mediu al unui incident a depășit 5 milioane de dolari.

În acest context, Google a anunțat introducerea unei noi funcționalități pentru Google Drive for Desktop, bazată pe inteligență artificială (AI), menită să detecteze și să blocheze rapid ransomware-ul și să ofere utilizatorilor posibilitatea de a-și restaura fișierele cu doar câteva click-uri.

De ce soluțiile clasice nu mai sunt suficiente

Până acum, ransomware-ul era tratat în principal ca o problemă de antivirus (AV). Soluțiile tradiționale încearcă să identifice și să blocheze codul malițios înainte ca acesta să fie executat. Totuși, eficiența lor este limitată, iar atacurile continuă să aibă succes, provocând daune inclusiv în infrastructuri critice, precum spitale sau linii de producție.

Realitatea este că ransomware-ul nu mai este doar o problemă IT, ci o amenințare directă la adresa continuității operaționale a companiilor. Din acest motiv, Google propune o nouă abordare: nu doar prevenirea, ci și limitarea efectelor atacului odată ce acesta a reușit să treacă de primele bariere de securitate.

Cum funcționează noua protecție AI din Google Drive

Noua funcționalitate adaugă un strat suplimentar de securitate pentru utilizatorii Google Drive pe Windows și macOS.

Sistemul se bazează pe un model AI antrenat pe milioane de mostre reale de ransomware, capabil să identifice rapid comportamente suspecte, precum încercarea de a cripta sau corupe simultan mai multe fișiere.

În momentul detectării unei activități neobișnuite, Drive oprește automat sincronizarea fișierelor cu cloud-ul. Astfel, răspândirea atacului și coruperea datelor întregii organizații este prevenită.

Utilizatorii primesc imediat alerte pe desktop și prin e-mail, fiind ghidați să își restaureze fișierele la o versiune anterioară, sănătoasă, direct din interfața intuitivă a Drive. Totul se face cu doar câteva click-uri, fără re-imaging complicat sau instrumente costisitoare de recuperare.

Astfel, AI-ul din Google Drive transformă un scenariu catastrofal într-o problemă ușor de gestionat. Pierderile de date sunt minime și întreruperi de activitate reduse.

Cum funcționează noua protecție AI din Google Drive

Beneficii pentru companii și utilizatori individuali

Noua funcție Google Drive aduce avantaje atât pentru organizații mari, cât și pentru utilizatori individuali:

Protecție extinsă pentru industrii critice – spitale, școli, fabrici și instituții guvernamentale pot evita blocaje majore cauzate de ransomware.
Securitate pentru fișiere non-native – documente Microsoft Office, PDF-uri sau alte formate vulnerabile sunt protejate suplimentar.
Integrare transparentă – utilizatorii pot continua să lucreze fără schimbări majore în fluxul lor zilnic.
Recuperare rapidă – restaurarea fișierelor corupte se face în câteva secunde, direct din Google Drive.
Control pentru administratori IT – prin consola Admin, echipele IT primesc alerte, log-uri detaliate și pot configura nivelul de protecție după necesități.

În plus, Google subliniază că nu folosește datele clienților pentru publicitate sau pentru antrenarea modelelor AI, oferind astfel un nivel suplimentar de încredere în această soluție.

Funcționalitatea AI de detectare ransomware în open beta

Funcționalitatea AI de detectare și restaurare ransomware este disponibilă începând cu 30 septembrie 2025 într-un program open beta.

Pentru clienții Google Workspace, aceste capabilități sunt incluse în majoritatea planurilor comerciale fără costuri suplimentare.
Utilizatorii individuali beneficiază gratuit de funcția de restaurare a fișierelor.

Google își consolidează astfel poziția ca lider în securitatea cloud, oferind instrumente de protecție de nivel enterprise accesibile tuturor.

Funcționalitatea AI de detectare ransomware în open beta

Un scut inteligent împotriva ransomware

Ransomware-ul este una dintre cele mai mari amenințări cibernetice ale momentului, iar abordările tradiționale nu mai sunt suficiente. Prin integrarea AI direct în Google Drive for Desktop, Google aduce un nou standard de securitate. Este o metodă simplă și eficientă de a bloca atacurile și de a-și recupera datele.

Pentru companii, această inovație înseamnă continuitate operațională și protejarea datelor sensibile. Iar, pentru utilizatorii individuali, aduce siguranță și liniște atunci când lucrează cu documente importante.

Sursa: google.com

Chrome pentru Android transformă paginile web în podcast-uri

Timp de citit: 2 minutes

Google continuă să integreze inteligența artificială în produsele sale, iar cea mai nouă inovație ajunge acum pe Chrome pentru Android. Funcția Read Aloud (citire cu voce tare) primește un upgrade important: pe lângă citirea completă a textului de pe pagini web, utilizatorii pot beneficia de o prezentare audio generată de AI, redată sub forma unui podcast interactiv.

Această noutate, denumită Audio Overview, promite să transforme modul în care consumăm informații online, făcând navigarea mai practică și mai atractivă.

Cum funcționează noua funcție Read Aloud cu Audio Overview

În versiunea stabilă a aplicației Chrome pentru Android (140.0.7339.124), utilizatorii pot accesa noul mod de redare audio. Odată activată, inteligența artificială creează un rezumat al paginii web. Acest rezumat este, apoi, redat printr-o conversație de tip podcast între doi prezentatori virtuali.

Scopul este simplu: să transforme articolele lungi sau blocurile de text plictisitoare într-o experiență auditivă rapidă și interactivă. Astfel, navigarea pe internet devine mai accesibilă și mai ușor de parcurs chiar și atunci când nu poți citi direct de pe ecran.

Pentru a folosi funcția:

Deschideți o pagină web în aplicația Chrome pentru Android.
Apăsați pe pictograma cu trei puncte din dreapta-sus.
Selectați opțiunea “Listen to this page”.
Din Reading Mode, activați sau dezactivați noul AI Audio Overview, folosind butonul dedicat de lângă setarea pentru viteza de redare.

Un proiect testat de ceva vreme de Google

Această funcționalitate nu apare pentru prima dată. Inițial, Audio Overview a fost testat în versiunea Chrome Canary, apoi în varianta beta a aplicației. Acum, însă, Google îl aduce în versiunea stabilă, semn că este gata pentru utilizarea de masă.

Ideea își are originile în NotebookLM, aplicația Google care a introdus pentru prima oară prezentări audio generate de AI. Acestea erau menite să transforme conținutul scris în podcast-uri ușor de ascultat. Ulterior, funcția a ajuns și în Google Gemini, iar acum, prin Chrome, beneficiază de cea mai mare audiență de până acum.

De ce este utilă funcția Audio Overview din Chrome pentru Android

Noua opțiune aduce beneficii clare pentru utilizatori:

Economie de timp – în loc să citești un articol lung, poți asculta un rezumat rapid.
Accesibilitate sporită – ideal pentru persoanele cu dificultăți de citire sau pentru cei care preferă formatul audio.
Flexibilitate – poți asculta conținutul atunci când ești în mișcare, similar unui podcast clasic.
Experiență interactivă – redarea sub formă de conversație face ca informația să fie mai ușor de urmărit și mai plăcut de consumat.

Chrome pentru Android – mai mult decât un simplu browser

Prin introducerea funcției Audio Overview în Chrome pentru Android, Google duce mai departe conceptul de navigare inteligentă. Transformarea textului scris în podcast-uri AI nu doar că face informația mai accesibilă, dar marchează și un pas important în modul în care consumăm conținut digital.

Astfel, Chrome pentru Android devine mai mult decât un simplu browser: devine un instrument care îmbină utilitatea, tehnologia și experiența audio modernă.

Sursa: androidauthority.com.

Noi reglementări pentru adolescenții care folosesc ChatGPT

Timp de citit: 3 minutes

În ultimii ani, inteligența artificială a devenit un instrument tot mai utilizat de tineri pentru învățare, divertisment și chiar sprijin emoțional. Însă, odată cu popularitatea crescută a chatboților, au apărut și riscuri majore legate de modul în care adolescenții interacționează cu aceste tehnologii. Recent, OpenAI, compania din spatele ChatGPT, a anunțat o serie de schimbări importante menite să protejeze utilizatorii sub 18 ani. Aceste măsuri vin în urma unui proces intentat companiei și a unei anchete deschise de FTC (Federal Trade Commission – SUA) privind siguranța adolescenților în interacțiunea cu inteliganța artificială.

Contextul care a declanșat schimbările

Decizia OpenAI de a înăspri regulile pentru minori a fost influențată de un caz tragic: părinții unui adolescent de 16 ani au dat în judecată compania, acuzând că discuțiile cu ChatGPT l-au încurajat pe fiul lor să își ia viața. În istoricul conversațiilor s-au descoperit mesaje în care chatbot-ul ar fi sfătuit tânărul să nu își împărtășească starea emoțională cu mama sa și să ascundă vânătăile de pe gât după o tentativă eșuată de suicid.

Acest caz, împreună cu presiunea autorităților, a adus în prim-plan o întrebare esențială: cât de sigur este ChatGPT pentru adolescenți?

1. ChatGPT va folosi un sistem de predicție a vârstei

Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea unui sistem de predicție a vârstei. Practic, ChatGPT va analiza mesajele utilizatorilor pentru a estima dacă aceștia sunt minori. Dacă există suspiciunea că persoana are sub 18 ani, sistemul va activa automat o serie de restricții stricte.

Pentru adolescenți, chatbot-ul nu va mai permite:

conversații despre suicid sau auto-vătămare,
discuții de natură erotică sau flirtantă,
furnizarea de conținut sexual explicit.

Pentru adulți, există câteva excepții, cum ar fi solicitările legate de redactarea unui text literar care abordează tema suicidului. Însă pentru minori, aceste subiecte vor fi complet blocate.

2. Moderare mai strictă a conținutului abordat de ChatGPT

OpenAI recunoaște că este dificil să găsească echilibrul între libertatea de exprimare și protecția minorilor. Într-o declarație, CEO-ul Sam Altman a subliniat că unele principii ale companiei pot intra în conflict, de exemplu, respectarea intimității versus necesitatea de a preveni situațiile periculoase.

Prin urmare, politica de moderare va fi extinsă și adaptată pentru a evita cazurile în care chatbot-ul ar putea confirma idei periculoase sau ar putea încuraja comportamente nesănătoase.

3. ChatGPT va putea trimite alerte către părinți și autorități

Una dintre cele mai discutate măsuri este introducerea unui mecanism prin care ChatGPT va putea alerta părinții sau chiar autoritățile dacă un utilizator sub 18 ani manifestă intenții sinucigase. Aceasta reprezintă o apropiere de modul în care ar acționa un psiholog sau un consilier uman, care are obligația legală de a raporta riscurile iminente.

4. Control parental extins

OpenAI a introdus și o serie de funcții noi pentru părinți:

posibilitatea de a conecta contul copilului la contul adultului,
opțiuni pentru dezactivarea unor funcții ale ChatGPT,
notificări în timp real dacă chatbot-ul detectează un moment de criză emoțională la adolescent,
opțiunea de a seta intervale orare în care copilul nu poate utiliza platforma.

Aceste măsuri sunt menite să ofere părinților o mai mare vizibilitate și control asupra felului în care copiii lor interacționează cu inteligența artificială.

Ce înseamnă aceste schimbări pentru părinți și adolescenți?

Pe termen scurt, noile reguli par a fi un pas pozitiv spre creșterea siguranței. Totuși, există întrebări legitime legate de eficiența acestor măsuri. Sistemul de predicție a vârstei, bazat pe analizarea mesajelor, nu este infailibil. Adolescenții ar putea găsi modalități de a ocoli restricțiile.

De asemenea, părinții trebuie să înțeleagă că niciun filtru tehnologic nu poate înlocui complet dialogul direct cu copilul. O conversație deschisă despre limitele și riscurile AI rămâne esențială.

Pe umerii cui cade responsabilitatea?

Noile reguli implementate de OpenAI pentru protejarea adolescenților pe ChatGPT marchează o etapă importantă în responsabilizarea companiilor de tehnologie. Introducerea sistemului de predicție a vârstei, blocarea discuțiilor sensibile, raportarea intențiilor suicidare și extinderea controlului parental sunt pași necesari pentru a reduce riscurile.

Totuși, responsabilitatea finală rămâne împărțită între companie, părinți și comunitate. Doar prin colaborare și informare constantă putem asigura un mediu digital mai sigur pentru generațiile tinere.

Sursa: https://openai.com

Google Translate AI introduce traducerile live

Timp de citit: 2 minutes

Google Translate AI transformă modul în care comunicăm la nivel global, cu peste 1 trilion de cuvinte traduse lunar. Noile funcții, dezvoltate pe baza modelelor avansate Gemini, aduc traduceri live în timp real și exerciții interactive pentru învățarea limbilor străine, oferind o experiență mult mai naturală și personalizată.

Google Translate AI și traducerile live

Cu noua funcție de traducere live, aplicația Google Translate permite purtarea unor conversații bidirecționale, în peste 70 de limbi, precum arabă, franceză, hindi, coreeană sau spaniolă.

Cum funcționează traducerea live:

Deschizi aplicația Google Translate pe Android sau iOS.
Selectezi „Live translate” și limbile dorite.
Începi să vorbești, iar aplicația oferă simultan traducere audio și text pe ecran.

Datorită recunoașterii avansate a vocii și accentelor, Google Translate oferă o experiență fluidă, chiar și în locuri aglomerate precum aeroporturi sau cafenele. Funcția este disponibilă deja în SUA, India și Mexic.

Funcții de învățare a limbilor în Google Translate AI

Pe lângă traduceri, Google Translate devine și un instrument pentru cei care învață o limbă străină. Noua opțiune de practică personalizată creează scenarii adaptate nivelului utilizatorului, cu exerciții interactive de ascultare și vorbire.

Beneficiile funcției de practică personalizată :

Exerciții de ascultare pentru recunoașterea vocabularului.
Antrenament de vorbire cu feedback în timp real.
Scenarii adaptate obiectivelor (călătorii, afaceri, conversații cotidiene).

În urma feedback-ului pozitiv primit de la primii testeri, Google a inceput să implementeze această experiență beta pe scară mai largă în aplicația Translate pentru Android și iOS. Este disponibilă mai întâi pentru vorbitorii de limba engleză care exersează spaniola și franceza, precum și pentru vorbitorii de spaniolă, franceză și portugheză care exersează engleza.

Google Translate AI aduce traduceri live și instrumente de învățare a limbilor străine

Progrese datorate inteligenței artificiale

Noile funcții sunt posibile datorită progreselor înregistrate de Google Translate AI, care îmbunătățește constant calitatea traducerilor, recunoașterea multimodală și tehnologiile text-to-speech. Astfel, aplicația depășește rolul de simplu traducător și devine un partener digital pentru comunicare și învățarea limbilor străine.

Sursa articolului: blog.google

Google Gemini 2.5 Flash și viitorul editării foto

Timp de citit: 2 minutes

Google a lansat recent Gemini 2.5 Flash, un model de inteligență artificială care promite să revoluționeze modul în care interacționăm cu imaginile. Mulți specialiști îl numesc deja “ucigașul lui Photoshop” (Photoshop Killer), pentru că aduce o simplitate și o putere de editare nemaiîntâlnite.

De la misterul “Nano-Banana” la realitatea Google

De câteva luni, comunitatea AI discuta despre un model anonim, testat pe platforma LMArena, supranumit Nano-Banana. Acesta depășea performanțele tuturor competitorilor. Acum, Google a confirmat că acest model era, de fapt, Gemini 2.5 Flash.

Ce face Gemini 2.5 Flash diferit?

Spre deosebire de un simplu generator de imagini text-to-image, acest model funcționează ca un editor inteligent. Este capabil sa pastreze consistența caracterelor și să le plaseze in diferite medii. Poți da comenzi în limbaj natural precum: “Adaugă o pisică dormind pe fotoliul aflat in sufragerie” iar AI-ul va modifica fotografia păstrând stilul, iluminarea și consistența întregii imagini.

Cu alte cuvinte, ceea ce înainte necesita mai multe aplicații – Midjourney pentru estetică, Photoshop pentru compoziție și diverse unelte de inpainting pentru retușuri – acum se face într-un singur pas.

Impactul Gemini 2.5 Flash Image asupra designului și creativității

Această tehnologie coboară bariera de intrare în editarea foto. Cei care nu au cunoștințe tehnice sau ani de experiență în Photoshop pot realiza imagini complexe doar descriindu-și ideea.

Întrebarea logică este:

Care va mai fi rolul designerilor și editorilor foto profesioniști? Vom trăi o eră a “vibe graphic design”, în care promptul devine noul instrument creativ?

Majoritatea specialiștilor cred că profesioniștii nu vor dispărea, ci se vor reinventa, punând accent pe concept, strategie vizuală și originalitate – lucruri greu de replicat de un model AI. Este o concluzie logică, care nu contrazice observațiile impactului folosirii AI in alte medii de activitate. Conform studiilor profesionismul, combinat cu inteligența artificială, a avut ca rezultat o creștere remarcabilă a productivității.

Ce urmează?

Lansarea Gemini 2.5 Flash ar putea fi echivalentul unui “moment GPT-4” pentru editarea foto. Creativitatea devine mai accesibilă, iar limitele dintre amator și profesionist se estompează.

Acest model este disponibil chiar acum, contra cost, prin intermediul API-ului Gemini și Google AI Studio pentru dezvoltatori și Vertex AI pentru antreprenori.

Sursa: developers.googleblog.com

Tot mai multe companii software livrează cod vulnerabil, generat de AI

Timp de citit: 2 minutes

Un raport recent realizat de Checkmarx dezvăluie o problemă majoră: 81% dintre companiile care produc software admit că livrează cod vulnerabil, crescând riscul de atacuri cibernetice și afectând securitatea software la nivel global.

Cod vulnerabil generat de AI

Studiul arată că aproape jumătate dintre respondenți folosesc deja instrumente AI pentru securitatea codului.
O treime (34%) declară că peste 60% din codul utilizat este generat de AI, iar acest lucru ridică mari semne de întrebare privind securitatea.

De multe ori, codul generat de AI conține vulnerabilități cunoscute. Fenomenul denumit “vibe coding”, unde programatorii editează codul AI în loc să scrie de la zero, reduce responsabilitatea și expune companiile la breșe.

Breșe de securitate confirmate la 98% dintre companii

Raportul Checkmarx arată că 98% dintre organizații au suferit o breșă de securitate în ultimul an.
Cu toate acestea, multe continuă să livreze cod vulnerabil fără a aplica măsuri de protecție.

Doar jumătate dintre companii folosesc instrumente esențiale precum:

DAST (Dynamic Application Security Testing),
scanare IaC (Infrastructure as Code),
soluții DevSecOps.

Această lipsă de guvernanță a creat scena perfectă pentru atacuri cibernetice.

Un exemplu de folosire fără discernământ a codului generat de AI în produse software de mare importanță este oferit chiar de Microsoft, care recent a distribuit actualizări Windows care au generat probleme majore la instalare și au introduc erori care pun în pericol stabilitatea sistemelor și siguranța datelor utilizatorilor.

Cum pot companiile să reducă riscurile de securitate?

Checkmarx recomandă ca masurile de securitate software să fie integrate încă din faza de codare.

Printre măsurile esențiale recomandate se numără:

stabilirea unor politici clare pentru utilizarea AI,
adoptarea de agentic AI pentru detectarea și corectarea vulnerabilităților,
tratarea securității software ca avantaj competitiv.

Concluzionând, Eran Kinsbruner, VP Portfolio Marketing la Checkmarx, a declarat: “Codul generat de AI va continua să se răspândească. Software-ul sigur va deveni diferențiatorul competitiv în următorii ani.”

Sursa articolului: checkmarx.com

Impactul utilizării excesive AI asupra funcțiilor cognitive umane

Timp de citit: 2 minutes

Un studiu recent realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) avertizează asupra efectelor negative pe care dependența excesivă de AI (inteligența artificială) le poate avea asupra funcțiilor cognitive umane. Rezultatele arată că folosirea frecventă a instrumentelor precum ChatGPT poate diminua memoria, implicarea cognitivă și creativitatea.

Cum a fost realizat studiul

Cercetătorii MIT au împărțit participanții în trei grupuri:

un grup care a folosit ChatGPT pentru redactarea unui eseu,
unul care a utilizat un motor de căutare,
un grup care nu a utilizat nici un fel de asistență tehnologică.

Scanările EEG au monitorizat activitatea cerebrală în timpul procesului de scriere, iar eseurile au fost evaluate atât de sisteme AI, cât și de evaluatori umani.

Rezultatele studiului despre utilizarea AI

Utilizatorii ChatGPT au avut cea mai scăzută activare neurală, în special în zonele legate de memorie și gândire critică. In comparatie cu celelalte doua grupuri, aceștia au reținut mai greu informațiile și au avut dificultăți în a-și aminti ce au scris.

Persoanele care au utilizat doar un motor de cautare si grupul fără nici un ajutor tehnologic au demonstrat o implicare cognitivă mai profundă și o memorie mai bună.

In concluziile studiului, cercetătorii MIT au notat o degradare a capacității de a învăța și a gândi critic atunci când dependența de AI devine obișnuință.

Un fenomen deja prezent în viața noastră

De fapt, acest fenomen nu este surprinzător. Înainte de era computerelor și smartphone-urilor, oamenii memorau rute de autobuz, numere de telefon, adrese și alte informații esențiale.

Astăzi, avem totul la un click distanță dar asta înseamnă că nu mai stocăm informația în memorie. Câți dintre noi își mai știu numărul de telefon al partenerului sau al unui membru al familiei? Sau câți nu au uitat ce voiau să caute după ce au deschis telefonul?

Tehnologia, inclusiv AI, este un instrument valoros și ne face viața mai ușoară, însă dependența sau folosirea excesivă poate avea un cost ascuns: pierderea treptată a memoriei, a creativității și a gândirii critice. Soluția? Utilizarea echilibrată; folosirea inteligentei artificiale ca ajutor, nu ca substitut al gândirii.

Sursa articolului: arxiv.org.