securitate cibernetică Archives

Cum ghicesc hackerii parolele fara ajutorul AI?

Timp de citit: 3 minutes

În epoca securității cibernetice, majoritatea organizațiilor pun accent pe reguli de complexitate a parolelor sau pe soluții sofisticate precum inteligența artificială pentru protecția conturilor. Totuși, atacatorii nu au nevoie neapărat de AI pentru a ghici parolele; metodele clasice, bine înțelese și adaptate contextului, rămân extrem de eficiente.

De ce atacurile care au la bază ghicirea parolelor funcționează fără AI

Contrar percepției generale, cele mai multe atacuri de ghicire a parolelor nu implică modele de inteligență artificială sau tehnici avansate de învățare automată. În schimb, atacatorii folosesc liste de parole generate avand la bază limbajul și informațiile publice disponibile despre organizația țintită.

Această abordare exploatează un fapt simplu: utilizatorii tind să creeze parole care sunt ușor de reținut. În loc să meargă pe combinații complet aleatorii de caractere, ei includ în parole termeni familiari. De exemplu, numele companiei, produse, locații sau alte detalii asociate organzației.

Ce sunt listele de parole contextualizate (targeted wordlists)

Listele de parole adaptate contextului sunt generate prin colectarea de cuvinte și expresii din surse publice ale organizației vizate. Acestea includ site-uri web, bloguri, pagini de descriere a serviciilor etc. Informatiile adunate sunt, apoi, transformate în posibile combinații de parole.

Un instrument foarte popular pentru această sarcină este CeWL (Custom Word List Generator), un crawler open-source folosit pe scară largă de pentesteri și atacatori deopotrivă. CeWL extrage termeni din pagini web, apoi creează o listă de cuvinte care reflectă limbajul specific organizației.

Aceste termeni “contextuali” includ de obicei:

Numele companiei sau organizației
Servicii, produse sau acronime interne
Denumiri de locații sau proiecte
Termeni industriali relevanți pentru domeniu.

Lista rezultată poate părea neobișnuită pentru un atac informatic “generic”, dar pentru un atac țintit este deosebit de eficientă, pentru că reflectă exact limbajul folosit în cadrul organizației.

Cum se deduc, practic, parolele

O simplă listă de cuvinte extrase din site nu este suficientă pentru un atac eficient. Această “bază de date’ este apoi supusă unui “tratament” cu permutări si combinații pentru a genera parole. Exemple de transformări includ:

Adăugarea de cifre la sfârșitul cuvintelor (de ex. Companie123)
Schimbări de capitalizare (companie, Companie, COMPANIE)
Adăugarea de simboluri precum !, @, #
Combinarea mai multor termeni într-un singur șir

Instrumente precum Hashcat permit apoi folosirea acestor reguli de mutație la scară mare, făcând astfel posibilă testarea eficientă a milioane de combinații pe baza aceleiași liste tematice.

De ce regulile clasice de complexitate nu sunt suficiente

Majoritatea politicilor de aprobare pentru parole cer încă:

Minimum un caracter mare
Cel puțin o cifră
Minimum un caracter special.

Problema este că aceste reguli sunt ușor de satisfăcut și chiar parole construite din termeni sensibili, dar modificați superficial, pot respecta cerințele de complexitate. De exemplu, parola

NumeCompanie123!

este lungă și respectă toate criteriile tehnice, dar rămâne extrem de previzibilă dacă atacatorul are o bază de informatii despre organizația repectivă.

Conform analizelor realizate pe miliarde de parole compromise, astfel de alegeri sunt frecvente și ușor de exploatat.

Cum te poți apăra eficient

1. Evită parolele bazate pe limbaj contextual

Regulile de politică ar trebui să ducă mai departe decât cerințele de complexitate de bază și să împiedice utilizarea:

Numele companiei sau sistemului
Numele proiectelor interne
Termeni de industrie
Variabile clare sau ușor de asociat cu organizația.

2. Blochează parolele deja compromise

O practică modernă este blocarea parolelor găsite deja în breșe de date cunoscute. Acest lucru previne reutilizarea acelorași parole compromise, chiar dacă respectă cerințele de complexitate.

3. Creează parole lungi și reale (passphrase)

Parolele sub formă de frază lungă (15+ caractere), formată din cuvinte neînrudite, sunt considerabil mai greu de ghicit chiar și de atacuri țintite.

4. Activează autentificarea multi-factor (MFA)

MFA nu împiedică compromiterea unei parole, dar reduce semnificativ riscul ca un atacator să folosească parola compromisă pentru a obține acces.

Concluzie

Atacurile care au la baza deducerea parolei nu se bazează întotdeauna pe algoritmi AI avansați, uneori cele mai eficiente metode sunt cele simple, dar bine adaptate contextului. Prin generarea de liste de cuvinte specfice limbajului și terminologiei specifice unei organizații, atacatorii pot ghici parole cu o rată de succes mult mai mare decât dacă ar folosi doar liste generice de parole.

Pentru a te proteja corect, este esențial să implementezi politici de securitate orientate spre prevenirea utilizării parolelor previzibile, să blochezi parolele compromise și să aplici autentificarea multi-factor acolo unde este posibil.

Sursa: bleepingcomputer.com

PRODUSE RECOMANDATE

Desktop PC OptimX Prime Eight Star, Intel Core i5-8500 3.00 - 4.10GHz, 8GB DDR4, 256GB SSD

1.279,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime Eight Star, Intel Core i5-8500 3.00 - 4.10GHz, 8GB DDR4, 512GB SSD

1.369,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime Bronze V1, Intel® Core™ i5-9500 up to 4.4GHz, 8GB DDR4, 256GB SSD, Intel® UHD Graphics 630

1.553,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime Eight Star, Intel Core i5-8500 3.00 - 4.10GHz, 16GB DDR4, 512GB SSD

1.639,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime Bronze V2, Intel® Core™ i5-9500 up to 4.4GHz, 16GB DDR4, 256GB SSD, Intel® UHD Graphics 630

2.199,00 LEI 1.779,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime Silver V1, Intel® Core™ i5-9500 up to 4.4GHz, 16GB DDR4, 512GB SSD, Intel® UHD Graphics 630

1.827,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime Iron V1, Intel® Core™ i7-9700 up to 4.7GHz, 8GB DDR4, 256GB SSD, Intel® UHD Graphics 630

1.962,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime Gold V1, Intel® Core™ i5-9500 up to 4.4GHz, 16GB DDR4, 1TB SSD, Intel® UHD Graphics 630

2.007,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime OptiWork V1, Intel® Core™ i5-10400 up to 4.3Ghz, 8GB DDR4, 256GB SSD, Intel® UHD Graphics 630

2.110,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime Iron V2, Intel® Core™ i7-9700 up to 4.7GHz, 16GB DDR4, 256GB SSD, Intel® UHD Graphics 630

2.254,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime OptiWork V2, Intel® Core™ i5-10400 up to 4.3Ghz, 16GB DDR4, 256GB SSD, Intel® UHD Graphics 630

2.307,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime NeoX V1, Intel® Core™ i5-11400 up to 4.4Ghz, 8GB DDR4, 256GB SSD, Intel® UHD Graphics 630

2.312,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime Titanium V1, Intel® Core™ i7-9700 up to 4.7GHz, 16GB DDR4, 512GB SSD, Intel® UHD Graphics 630

2.340,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime DeltaOne V1, Intel® Core™ i5-10400 up to 4.3Ghz, 16GB DDR4, 512GB SSD, Intel® UHD Graphics 630

2.384,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime NeoX V2, Intel® Core™ i5-11400 up to 4.4Ghz, 16GB DDR4, 256GB SSD, Intel® UHD Graphics 630

2.508,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime Platinum V1, Intel® Core™ i7-9700 up to 4.7GHz, 16GB DDR4, 1TB SSD, Intel® UHD Graphics 630

2.539,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime FireCoreX V1, Intel® Core™ i5-12400 up to 4.4Ghz, 8GB DDR4, 256GB SSD, Intel® UHD Graphics 630

2.544,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime VectorPro V1, Intel® Core™ i5-10400 up to 4.3Ghz, 16GB DDR4, 1TB SSD, Intel® UHD Graphics 630

2.549,00 LEI

Desktop PC OptimX Prime VectorX V1, Intel® Core™ i5-11400 up to 4.4Ghz, 16GB DDR4, 512GB SSD, Intel® UHD Graphics 630

2.586,00 LEI

Sistem PC Gaming OptimX Gold Ambra, Intel Core i3-9100 3.60 - 4.20GHz, 16GB DDR4, 512GB SSD, Radeon RX 580 8GB, Windows 11 Pro

2.590,00 LEI

Cum să îți securizezi rețeaua Wi-Fi de acasă

Timp de citit: 2 minutes

În zilele noastre, securizarea rețelei Wi-Fi de acasă nu este doar o recomandare, este o necesitate. O rețea nesigură poate oferi acces ușor hackerilor la dispozitivele tale, la date personale și la activități online sensibile. Aici găsești un ghid practic și actualizat pentru a îmbunătăți securitatea conexiunii tale wireless.

1. Alege o parolă robustă și un SSID decent

Primul pas în protejarea Wi-Fi-ului este să schimbi parola implicită cu una complexă, cel puțin 12 caractere, cu combinații de litere mari și mici, cifre și simboluri. Parolele slabe sau reuse pot fi sparte rapid de atacatori.

De asemenea, schimbă SSID-ul (numele rețelei) astfel încât să nu divulgi informații despre tine sau modelul routerului, ceea ce poate ajuta la reducerea interesului atacatorilor.

2. Activează criptarea modernă (WPA3 / WPA2)

Routerele moderne oferă opțiuni de criptare: WPA3 este standardul de securitate cel mai avansat și ar trebui activat dacă dispozitivele tale îl suportă. În lipsa suportului WPA3, folosește cel puțin WPA2. Evită protocoalele vechi precum WEP, care sunt ușor de spart.

3. Dezactivează WPS și accesul Wi-Fi de la distanță

Funcția WPS (Wi-Fi Protected Setup), deși convenabilă pentru conectarea rapidă a dispozitivelor, poate fi exploatată de hackeri. Prin urmare, este recomandat să o dezactivezi din setările routerului.

În plus, opțiunea de acces de la distanță (remote management) oferă posibilitatea controlului routerului din exteriorul rețelei, un vector de atac nejustificat dacă nu ai un scop clar și securizat pentru acesta.

4. Menține firmware-ul Wi-Fi actualizat

Firmele producătoare de routere publică periodic actualizări de firmware care remediează vulnerabilități de securitate. Ignorarea acestora poate lăsa rețeaua deschisă la exploatări cunoscute. Verifică și instalează actualizările disponibile prin interfața de administrare a routerului.

5. Creează o rețea Wi-Fi doar pentru oaspeți

Pentru vizitatori sau dispozitive care nu necesită acces la resursele tale interne, creează o rețea Wi-Fi separată pentru oaspeți. Aceasta izolează traficul neîncredere de rețeaua principală și limitează expunerea resurselor tale.

6. Monitorizează dispozitivele conectate și schimbă parola periodic

Verifică lista de dispozitive conectate și elimină orice dispozitiv necunoscut sau neautorizat. Schimbă parola Wi-Fi la intervale regulate (de exemplu, la 6–12 luni) sau imediat după un eveniment cu mulți oaspeți.

7. Ia în considerare măsuri adiționale: firewall & VPN

Multe routere moderne oferă și un firewall integrat – asigură-te că este activat pentru a filtra traficul nedorit. De asemenea, utilizarea unui VPN sau a unui filtru DNS oferă o protecție suplimentară împotriva interceptării datelor și atacurilor cibernetice.

Securizarea rețelei Wi-Fi de acasă este un proces continuu, nu o doar o singură acțiune. Prin adoptarea acestor măsuri, parola puternică, criptarea adecvată, actualizările regulate și izolarea oaspeților, îți protejezi datele și dispozitivele de amenințările digitale tot mai sofisticate.

PRODUSE RECOMANDATE

Sistem POS Second Hand Toshiba SurePOS 500 Series 4852-E66, 15 Inch 1366 x 768 LCD TouchScreen, Intel Core2 Quad Q6700 2.66GHz, 4GB DDR2, 128GB SSD, Fara Capac Spate + Windows 10 Pro

479,00 LEI

Sistem POS Second Hand Toshiba TCxWave 6140-E45, Intel Core i5-6300U 2.40-3.00GHz, 8GB DDR4, 128GB SSD, 15" TouchScreen, Cititor Magnetic Carduri + Windows 10 Pro

1.299,00 LEI

Pachet POS Refurbished HP 800 G3 Mini, 14 Inch HP L7014t Touchscreen + 10 Inch HP L7010t, Intel Core i5-6500T 2.50GHz, 8GB DDR4, 256GB SSD + Windows 10 Pro

1.370,00 LEI

Pachet POS Refurbished HP 800 G3 Mini, 14 Inch HP L7014t Touchscreen + 10 Inch HP L7010t, Intel Core i3-7100T 3.40GHz, 8GB DDR4, 256GB SSD + Windows 10 Pro

1.579,00 LEI

Sistem POS HP 800 G3 Mini PC, Intel Core i7-6700T 2.80 - 3.60GHz, 8GB DDR4, 128GB SSD, Windows 10 Pro + Monitor Nou Touchscreen OptimX Pro MY156, 15.6 Inch Widescreen

1.689,00 LEI

Sistem POS HP 800 G3 Mini PC, Intel Core i7-6700T 2.80 - 3.60GHz, 8GB DDR4, 128GB SSD, Windows 10 Pro + Monitor Nou Touchscreen OptimX Pro MY17, 17 Inch

1.849,00 LEI

Pachet POS Refurbished HP 800 G3 Mini, 14 Inch HP L7014t Touchscreen + 10 Inch HP L7010t, Intel Core i5-7400T 2.40GHz, 8GB DDR4, 256GB SSD + Windows 10 Pro

1.879,00 LEI

Sistem POS HP 800 G3 Mini PC, Intel Core i7-6700T 2.80 - 3.60GHz, 8GB DDR4, 128GB SSD, Windows 10 Pro + Monitor Nou Touchscreen OptimX Pro MY19, 19 Inch Widescreen

1.949,00 LEI

Sistem POS OptimX T5 SFF cu procesor G6400T, generatia 10a, 8Gb DDR4, 256Gb SSD, Win 11 Pro + Monitor Touchscreen OptimX Pro MY156, 15.6 inch + CADOU : Kit Tastatura + Mouse OptimX Pro KM500

2.288,00 LEI

Sistem POS OptimX T5 SFF cu procesor G6400T, generatia 10a, 8Gb DDR4, 256Gb SSD, Win 11 Pro + Monitor Touchscreen OptimX Pro MY17, 17 inch + CADOU : Kit Tastatura + Mouse OptimX Pro KM500

2.428,00 LEI

România codașă la capitolul securitate cibernetică

Timp de citit: 3 minutes

În 2026, conceptul de securitate cibernetică nu mai este o simplă noțiune, ci devenit o necesitate fundamentală pentru fiecare utilizator de internet. Datele publicate de Eurostat pentru anul 2025 arată clar că România rămâne în urmă în ceea ce privește adoptarea măsurilor de protecție online, situându-se printre ultimele state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește grija față de datele personale și confidențialitatea digitală.

Statisticile europene și situația României

Conform bilanțului Eurostat, 76,9% dintre utilizatorii de internet din UE au declarat că au luat cel puțin o măsură de protecție a datelor personale în 2025, o creștere semnificativă față de 73,2% în 2023. Această tendință ascendentă arată că europenii devin tot mai conștienți de riscurile digitale și își adaptează comportamentul online pentru a-și proteja informațiile sensibile.

În contrast, în aceeași perioadă doar 56% dintre utilizatorii români de internet au adoptat măsuri de securitate cibernetică, plasând România pe ultimele locuri în UE la acest capitol, alături de Slovenia și Bulgaria.

dataset securitate cibernetică - sursa Eurostat

Ce măsuri de protecție adoptă europenii?

Eurostat evidențiază principalele acțiuni pe care le iau cetățenii UE pentru a-și proteja datele:

58,8% resping utilizarea datelor lor în scopuri publicitare;
56,2% restricționează accesul site-urilor la locația lor geografică;
46% limitează accesul la profilurile de pe rețelele sociale;
39% verifică securitatea site-urilor înainte de a furniza date;
37,6% citesc politicile de confidențialitate înainte de a introduce informații personale.

Aceste procente indică un comportament activ și preventiv în majoritatea statelor UE. În România însă, adoptarea acestor pași esențiali este mult mai redusă, ceea ce semnalează un grad scăzut de conștientizare și educație digitală în rândul utilizatorilor.

Cine se situează in top la securitate cibernetică

Țări precum Finlanda, Țările de Jos și Cehia stau mult mai bine la capitolul securitate cibernetică, cu peste 90% dintre internauți luând măsuri de protecție, ceea ce sugerează o cultură digitală mai matură și o abordare proactivă față de vulnerabilitățile din mediul online.

Acest contrast evidențiază faptul că nu este suficient doar să folosim internetul, este crucial să fim pregătiți și să știm cum să ne protejăm propriile date.

De ce România rămâne în urmă la capitolul securitate cibernetică

Există mai mulți factori care contribuie la acest decalaj. În primul rând, educația digitală insuficientă face ca mulți utilizatori să nu fie familiarizați cu concepte de bază precum autentificarea în doi pași, verificarea certificatelor SSL sau setările de confidențialitate ale rețelelor sociale. Deasemenea, lipsa unei culturi solide de securitate determină utilizatorii să considere securitatea ca pe o preocupare secundară, până când se confruntă cu probleme reale precum fraude sau furt de identitate.

În plus, accesul inegal la resurse și instrumente moderne de protecție, fie din motive economice, fie din cauza lipsei informării, face ca mulți români să nu folosească soluții esențiale precum manageri de parole sau programe antivirus actualizate.

Cum putem remedia aceasta situație?

Pentru a alinia România la media UE și a ne proteja mai eficient în mediul digital, este esențial să promovăm educația digitală și securitatea cibernetică încă din școli, astfel încât generațiile viitoare să fie conștiente de riscurile online. De asemenea, campaniile publice de informare, desfășurate la nivel național, pot ghida utilizatorii pas cu pas în protejarea datelor personale.

În paralel, sprijinirea întreprinderilor mici și a utilizatorilor individuali în adoptarea unor instrumente de protecție accesibile și eficiente este crucială pentru creșterea securității digitale la scară largă.

Destinatia – un mediu digital mai sigur

Datele Eurostat din 2025 arată că Uniunea Europeană continuă să avanseze în direcția unui mediu digital mai sigur. În schimb, România se află încă în subsolul clasamentului în ceea ce privește securitatea cibernetică personală, cu doar 56% dintre utilizatori care își protejează datele. Pentru a reduce acest decalaj, este necesară o schimbare de mentalitate, educație și politici coerente care să încurajeze comportamentele digitale responsabile.

Sursa: eurostat

Cum funcționează un manager de parole?

Timp de citit: 3 minutes

În zilele noastre, în care fiecare utilizator de internet are zeci sau chiar sute de conturi online, securitatea parolelor a devenit o problemă critică. Folosirea aceleiași parole pentru mai multe servicii sau memorarea unor parole simple reprezintă riscuri majore. Aici intervine managerul de parole, un instrument esențial pentru securitatea digitală modernă. În acest articol vei afla cum funcționează un manager de parole, ce tehnologii folosește și de ce este considerat una dintre cele mai sigure metode de gestionare a parolelor.

Ce este un manager de parole?

Un manager de parole este o aplicație software care stochează, generează și completează automat parolele tale. În loc să reții zeci de combinații diferite, trebuie să îți amintești o singură parolă principală, numită master password. Restul parolelor sunt salvate într-un “seif digital” securizat.

Principiul de bază: criptarea

Elementul central care explică cum funcționează un manager de parole este criptarea. Majoritatea managerilor moderni folosesc algoritmi de criptare avansați, precum AES-256, același standard utilizat de instituții financiare și guverne.

Parolele tale sunt criptate local, pe dispozitivul tău, înainte de a fi stocate sau sincronizate. Acest lucru înseamnă că datele sunt transformate într-o formă imposibil de citit fără cheia corectă – parola ta principală (master password).

Master password și modelul “zero-knowledge”

Master password-ul este cheia care deblochează seiful de parole. Un aspect esențial este că furnizorii serioși de manageri de parole folosesc modelul zero-knowledge.

Acest model presupune că:

furnizorul NU cunoaște parola ta principală;
datele tale NU pot fi decriptate pe serverele lor;
doar tu ai acces real la parolele tale.

Chiar dacă serverele unui manager de parole ar fi compromise, atacatorii nu ar putea accesa parolele fără master password.

Stocare locală și sincronizare

Managerii de parole funcționează pe mai multe dispozitive: desktop, laptop, telefon sau tabletă. După criptare, datele pot fi:

stocate local (offline),
sincronizate în cloud între dispozitive.

Important de reținut este că sincronizarea se face doar în formă criptată, astfel încât nici furnizorul serviciului, nici terți nu pot citi conținutul.

Un manager de parole generează automat parole sigure

Un alt avantaj major este funcția de generator de parole. Managerul poate crea automat parole:

lungi,
aleatorii,
unice pentru fiecare cont.

Acest lucru elimină complet nevoia de a inventa parole ușor de ghicit sau de a reutiliza parole vechi. Din punct de vedere al securității, parolele generate automat sunt net superioare celor create manual.

Completarea automată (autocomplete)

Pentru o experiență practică, managerii de parole includ funcția de autocompletare. Atunci când accesezi un site sau o aplicație:

managerul recunoaște domeniul;
completează automat numele de utilizator și parola;
reduce riscul de phishing, deoarece nu completează datele pe site-uri false.

Această funcționalitate crește atât securitatea, cât și productivitatea.

Autentificare în doi pași (2FA)

Majoritatea managerilor de parole oferă suport pentru autentificare în doi pași (2FA). Pe lângă master password, accesul poate necesita:

un cod temporar,
o aplicație de autentificare,
biometrie (amprentă, recunoaștere facială).

Astfel, chiar dacă cineva ar afla master password-ul, accesul neautorizat ar fi în continuare blocat.

Ce alte informații pot fi stocate?

Pe lângă parole, un manager de parole poate salva:

note securizate,
date de card,
adrese,
chei software,
documente sensibile.

Toate aceste date sunt protejate prin același mecanism de criptare.

Este sigur să folosești un manager de parole?

Contrar percepției populare, utilizarea unui manager de parole este mult mai sigură decât gestionarea manuală a parolelor. Centralizarea parolelor într-un seif criptat reduce drastic riscul de atacuri, reutilizare a parolelor și erori umane.

Înțelegerea modului în care funcționează un manager de parole arată clar de ce acesta a devenit un instrument indispensabil. Prin criptare puternică, model zero-knowledge, generare automată de parole și autentificare multiplă, managerul de parole oferă un nivel de securitate greu de atins prin metode tradiționale.

Indiferent dacă ești utilizator obișnuit sau profesionist IT, un manager de parole reprezintă un pas esențial către o viață digitală mai sigură.

Securitatea online – cum îți protejezi datele

Timp de citit: 3 minutes

Într-o lume în care tot mai multe activități se desfășoară online banking: cumpărături, muncă, școală, divertisment, protejarea datelor personale devine esențială. Securitatea online nu este doar responsabilitatea companiilor și a platformelor digitale, ci și a fiecărui utilizator. Un singur clic greșit poate duce la furt de identitate, pierderea conturilor, expunerea datelor sensibile sau pierderi financiare. În acest articol vei descoperi sfaturi practice și eficiente pentru a-ți proteja datele personale și confidențialitatea în mediul online.

1. Folosește parole puternice și unice pentru fiecare cont

Primul pas pentru securitatea datelor online este utilizarea unor parole complexe. O parolă sigură ar trebui să conțină:

minimum 10–12 caractere
litere mari și mici
cifre
caractere speciale

Evită parole ușor de ghicit precum „123456”, „password”, „qwerty” sau combinații evidente precum numele tău și data nașterii. La fel de important este să nu folosești aceeași parolă pentru toate conturile. Dacă unul dintre ele este compromis, toate celelalte devin vulnerabile.

Ideal este să folosești un password manager, care îți poate genera și stoca parolele în siguranță, astfel încât să nu fie nevoie să le memorezi.

2. Securitatea online și autentificarea în doi pași (2FA)

Autentificarea cu doi factori este una dintre cele mai eficiente metode de protecție a conturilor. Chiar dacă cineva îți află parola, fără codul generat de aplicație sau trimis prin SMS nu va putea accesa contul.

Folosește aplicații precum Google Authenticator, Microsoft Authenticator sau Authy pentru un plus de siguranță, deoarece sunt mai sigure decât verificarea prin SMS.

3. Ferește-te de email-urile și mesajele de tip phishing

Phishing-ul este una dintre cele mai răspândite metode prin care infractorii cibernetici încearcă să îți fure datele. Primești un email sau mesaj aparent legitim (de exemplu de la bancă, o instituție cunoscută sau chiar de la o rețea socială) care îți impune:

confirmarea datelor
să introduci parola
descărcarea unui fișier
să accesezi urgent un link.

Verifică întotdeauna expeditorul, adresa reală de email, modul de scriere și link-ul pe care urmează să dai click. Dacă ceva pare suspect, nu deschide și nu introduce date personale. Mai bine verifici direct pe site-ul oficial.

4. Folosește conexiuni sigure și evită rețelele Wi-Fi publice

Rețelele Wi-Fi gratuite din cafenele, aeroporturi sau hoteluri sunt convenabile, dar adesea nesigure. Hackerii pot intercepta traficul de date și îți pot accesa informațiile.

Dacă este necesar să le folosești:

evită logarea în conturi sensibile (bancă, email principal, platforme de lucru)
folosește un VPN pentru criptarea conexiunii
verifică dacă site-urile pe care le accesezi încep cu https, nu doar http

5. Securitatea online și vulnerabilitățile software

Multe atacuri informatice exploatează vulnerabilități ale software-ului învechit. Actualizează sistemul de operare și aplicațiile! Actualizările nu aduc doar funcționalități noi, ci și patch-uri de securitate esențiale.

Asigură-te că:

sistemul de operare este la zi
browserul este actualizat
antivirusul este activ și actualizat
aplicațiile vechi și inutile sunt șterse

6. Fii atent la ce informații distribui online

Rețelele sociale pot deveni o sursă majoră de informații pentru cei care vor să îți exploateze datele. Adesea, oamenii publică:

locația în timp real
locul de muncă
date personale
poze cu documente
informații despre familie

Limitează informațiile vizibile public, verifică setările de confidențialitate și gândește-te de două ori înainte să postezi ceva ce poate fi folosit împotriva ta.

7. Fă backup periodic pentru datele importante

În caz de atac ransomware, defect al dispozitivului sau ștergere accidentală, backup-ul te poate salva. Creează copii de siguranță pentru documente, poze și fișiere esențiale și stochează-le:

pe un hard disk extern
în cloud securizat
pe un NAS, dacă deții unul

Ideal este să aplici regula „3–2–1”: trei copii ale datelor, două pe suporturi diferite și una în altă locație.

8. Securitatea online si educația digitală

Tehnologia evoluează, iar amenințările se schimbă constant. De aceea, informarea continuă este crucială. Citește articole despre securitate, urmărește recomandările specialiștilor și educă-i și pe cei apropiați: copii, părinți, colegi. Putem spune că educația digitală este cea mai efectivă formă de protecție.

Securitatea online nu înseamnă doar instalarea unui antivirus, ci un set de obiceiuri responsabile. Prin parole sigure, autentificare în doi pași, atenție la phishing, conexiuni sigure, actualizări periodice, gestionarea corectă a datelor personale și backup regulat, îți poți proteja eficient informațiile. Adoptă aceste sfaturi de securitate online și vei avea un nivel mult mai ridicat de protecție, indiferent de activitățile pe care le desfășori pe internet. Dacă îți protejezi datele, îți protejezi identitatea, finanțele și liniștea.

O parolă sigură: mituri și soluții moderne

Timp de citit: 2 minutes

Într-o lume în care viața noastră este tot mai digitalizată, parola a devenit cheia de acces către identitatea noastră online. Conturi bancare, rețele sociale, platforme de lucru, e-mail – toate sunt protejate printr-un simplu șir de caractere. Însă cât de sigur este acest sistem? Surprinzător, multe dintre obiceiurile legate de parole sunt bazate pe mituri învechite, care ne pot expune riscurilor cibernetice.

În acest articol analizăm cele mai răspândite mituri despre parole și prezentăm soluții moderne de securitate recomandate de specialiști IT.

Mitul 1: „Dacă am o parolă lungă, sunt protejat.”

Lungimea parolei este importantă, dar nu suficientă. O parolă precum 12345670910 este lungă, dar extrem de ușor de spart. Atacurile de tip brute-force pot testa milioane de combinații pe secundă.

Soluție modernă:

Creează parole complexe, cu litere mari, mici, cifre și simboluri.
Folosește fraze lungi aleatorii, de exemplu: soarele!roSu-MaTreZit2024

Mitul 2: „Parola ideală trebuie schimbată des.”

Mult timp s-a recomandat schimbarea parolelor la fiecare 30 de zile. Totuși, studiile recente arată că oamenii schimbă doar 1–2 caractere sau notează noile parole în locuri nesigure.

Soluție modernă:

Schimbă parola doar dacă există un risc sau breșă de securitate.
Folosește autentificare în doi pași (2FA) pentru protecție suplimentară.
Verifică dacă parola ta a fost compromisă pe site-uri precum haveibeenpwned.com.

Mitul 3: „Pot ține minte toate parolele.”

Mulți utilizatori folosesc aceeași parolă peste tot sau variante apropiate. Dacă un singur site este compromis, toate celelalte conturi devin vulnerabile.

Soluție modernă:

Utilizează un manager de parole (Bitwarden, 1Password, LastPass).
O singură parolă principală → sute de parole unice, complexe și sigure.
Nu mai ai nevoie să memorezi nimic!

Mitul 4: „2FA este inutil – parola mea este suficientă.”

Fals. Autentificarea în doi pași (2FA) este una dintre cele mai eficiente metode de protecție. Chiar dacă parola este furată, atacatorul nu poate accesa contul fără codul secundar.

Metode moderne de 2FA:

Aplicații precum Google Authenticator sau Authy
Coduri prin SMS (mai puțin sigur, dar mai bine decât nimic)
Token fizic (YubiKey, Feitian security key)

Mitul 5: „Parolele complicate sunt greu de generat.”

Nu este nevoie să inventezi singur parole. Există generatoare automate de parole sigure, integrate chiar și în browsere sau manageri de parole.

Soluție modernă:

Folosește generatorul de parole din Chrome, Firefox sau Edge.
Creează parole de minimum 14 caractere, cu simboluri și cifre.
Exemplu generat automat: D8#yM4^jPL9s!wQ

Cum verifici dacă parola ta este sigură?

Există instrumente online care analizează rezistența parolelor:

Un alt pas esențial este să verifici dacă parola ta a fost deja compromisă într-un atac informatic. Site-ul haveibeenpwned.com este una dintre cele mai utilizate resurse pentru acest scop.

Concluzie: viitorul este… fără parolă

Securitatea modernă se îndreaptă către sisteme passwordless, cum ar fi autentificarea cu biometrie (amprentă, recunoaștere facială) sau chei hardware. Companii precum Microsoft și Google testează deja astfel de soluții la scară largă.

Până atunci, parolele rămân necesare, dar trebuie folosite inteligent:

Folosește parole unice pentru fiecare cont
Activează 2FA ori de câte ori este posibil
Utilizează un manager de parole
Verifică periodic dacă parolele au fost compromise

Securitatea parolelor începe cu un pas simplu: renunță la mituri și adoptă soluțiile moderne. Datele tale merită protecție reală, nu doar iluzia siguranței.

Cele mai des întâlnite atacuri cibernetice

Timp de citit: 2 minutes

În era digitală, securitatea cibernetică a devenit o necesitate esențială atât pentru companii, cât și pentru utilizatorii individuali. Atacurile cibernetice sunt tot mai sofisticate, iar consecințele pot fi grave: pierderi financiare, date furate sau compromiterea reputației. În acest articol vom analiza cele mai des întâlnite tipuri de atacuri cibernetice și vom oferi metode eficiente de protecție, astfel încât să fii cu un pas înaintea atacatorilor.

1. Phishing – atacul cibernetic care păcălește utilizatorul

Phishing-ul este unul dintre cele mai răspândite atacuri cibernetice. Atacatorul trimite mesaje aparent legitime (email, SMS, WhatsApp) pentru a determina victima să ofere date sensibile, precum parole sau informații bancare.

Cum te protejezi de phishing:

Verifică adresa de email a expeditorului.
Nu da click pe linkuri suspecte.
Folosește autentificare în doi pași (2FA).
Instalează soluții anti-phishing pe dispozitive.

2. Ransomware – blocarea datelor contra bani

Ransomware-ul criptează fișierele de pe dispozitiv și cere o „răscumpărare” pentru deblocare. Este un pericol major pentru companii, mai ales dacă nu există backup-uri actualizate.

Metode de protecție:

Creează backup regulat al datelor.
Evită descărcarea fișierelor din surse necunoscute.
Actualizează sistemul de operare și aplicațiile.
Folosește un antivirus cu protecție ransomware.

3. Atacuri cibernetice de tip Brute Force

Aceste atacuri presupun încercarea automată a mii de combinații de parole pentru a obține acces la un cont. Sunt frecvente pe site-uri web, servere și platforme de login.

Cum te protejezi:

Utilizează parole complexe și unice.
Activează limitarea numărului de încercări de autentificare.
Folosește un manager de parole.
Activează 2FA (autentificare în doi pași).

4. SQL Injection – acces neautorizat la baza de date

Acest tip de atac țintește site-urile web care nu validează corect datele introduse în formulare. Atacatorul injectează cod SQL pentru a accesa, modifica sau șterge baza de date.

Măsuri de protecție pentru dezvoltatori:

Validarea strictă a input-urilor de utilizator.
Folosirea de prepared statements.
Actualizarea constantă a serverului și framework-urilor.
Monitorizarea traficului suspect.

5. Atacuri DDoS (Distributed Denial of Service)

Scopul acestui atac este să suprasolicite un server sau o rețea, astfel încât site-ul să devină inaccesibil utilizatorilor. Afectează în special afacerile online.

Cum previi un atac DDoS:

Utilizează servicii de protecție DDoS (Cloudflare, AWS Shield).
Configurează firewall-ul corect.
Monitorizează în timp real traficul web.
Folosește load balancing și limitare de trafic.

6. Malware – programe malițioase ascunse

Malware-ul poate lua diverse forme: viruși, spyware, troieni sau keyloggere. Scopul este compromiterea sistemului fără ca utilizatorul să observe.

Cum te protejezi:

Instalează un antivirus de încredere.
Evită instalarea de software piratat.
Actualizează periodic sistemul de operare.
Nu conecta stick-uri USB necunoscute.

7. Atacuri cibernetice sub formă de manipulare psihologică

Nu toate atacurile cibernetice implică tehnologie sofisticată. Uneori, atacatorii exploatează „slăbiciunea umană”, folosind tactici de manipulare psihologică pentru a obține acces la informații.

Cum te protejezi:

Fii sceptic față de cereri urgente sau prea bune ca să fie adevărate.
Instruiește angajații privind securitatea cibernetică.
Nu oferi informații sensibile telefonic sau prin email.

Atacuri cibernetice vs. educație digitală

Atacurile cibernetice evoluează constant, însă protecția începe cu educația digitală. Instalarea unui antivirus și schimbarea parolei nu sunt suficiente. Ai nevoie de:

backup-uri regulate
parole puternice
conștientizare a riscurilor
soluții de securitate moderne

Investiția în securitatea cibernetică este mereu mai mică decât costul unui atac reușit. Fii precaut, informează-te continuu și nu uita: cea mai bună apărare este prevenția.

LANDFALL – un atac de tip Spyware asupra telefoanelor Samsung

Timp de citit: 3 minutes

În ultimele luni, comunitatea de securitate cibernetică a fost zguduită de dezvăluirea unui atac sofisticat care a vizat milioane de utilizatori Samsung. Vulnerabilitatea de tip zero-day CVE-2025-21042, a fost descoperită în biblioteca de procesare a imaginilor din Android utilizată de dispozitivele Samsung. Aceasta a permis implantarea spyware-ului LANDFALL pe modele populare din seriile Galaxy și Z.

Atacul este considerat unul dintre cele mai critice incidente de securitate recente, deoarece a fost exploatat în mod activ înainte ca firma sud-coreeană să poată lansa un patch.

Ce este o vulnerabilitate zero-day și cum a fost implicată Samsung?

O vulnerabilitate “zero-day” este o breșă de securitate necunoscută producătorului, ceea ce înseamnă că atacatorii pot profita de ea înainte ca dezvoltatorii să o poata corecta. În acest caz, problema a afectat biblioteca de procesare a imaginilor folosită de Android pe telefoanele Samsung. Aceasta este responsabilă pentru decodarea unei varietăți de formate foto, inclusiv unele proprietare ale brandului.

Această bibliotecă a permis executarea de cod malițios prin intermediul unor fișiere imagine manipulate intenționat.

Cum funcționa spyware-ul LANDFALL?

Potrivit cercetătorilor de la Palo Alto Networks, LANDFALL a fost răspândit prin intermediul unor imagini DNG modificate. Acestea ajungeau pe telefoanele țintă prin aplicații de mesagerie, fiind raportat WhatsApp ca posibil vector de distribuție. Meta (compania-mamă WhatsApp) neagă însă implicarea, afirmând că nu există dovezi care să lege platforma de această campanie.

Odată ce imaginea ajungea pe telefonul Samsung vulnerabil, exploatarea nu necesita niciun clic. Simpla primire a fișierului era suficientă pentru compromiterea dispozitivului.

După infectare, spyware-ul putea:

înregistra audio prin microfon, inclusiv apeluri telefonice;
monitoriza în timp real locația GPS;
accesa galeria foto, mesajele, contactele, istoricul apelurilor și al navigării;
rămâne ascuns de scanările antivirus;
supraviețui chiar și după repornirea telefonului.

Este vorba, așadar, despre un instrument de supraveghere extrem de avansat, creat cu capabilități asemănătoare celor folosite în atacuri cibernetice de nivel statal.

Ce telefoane Samsung au fost vizate de LANDFALL?

Cele mai afectate modele au fost: Galaxy S22, Galaxy S23, Galaxy S24, Z Fold 4 și Z Flip 4. Interesant este că seria Galaxy S25 nu a fost țintită de această campanie.

Atacurile au avut loc în special în Orientul Mijlociu: Turcia, Iran, Irak și Maroc. Experții subliniază că nu a fost o campanie de distribuție în masă, ci una extrem de precisă, având motivații de spionaj.

O perioadă de 10 luni de vulnerabilitate maximă

Cercetătorii raportează că exploatarea a început în iulie 2024, însă vulnerabilitatea a fost corectată de Samsung abia în aprilie 2025, fără o comunicare publică despre riscurile implicate. Astfel, telefoanele afectate au fost expuse timp de aproape 10 luni, perioadă în care atacatorii au avut acces neîngrădit la dispozitivele compromise.

În plus, în septembrie 2025 Samsung a mai corectat o vulnerabilitate asemănătoare, CVE-2025-21043, tot în biblioteca de procesare a imaginilor. Acest fapt sugerează că această componentă a fost o țintă constantă pentru atacatori.

Ce trebuie să facă utilizatorii Samsung pentru a fi protejați?

Specialiștii recomandă utilizatorilor Samsung Galaxy care rulează Android 13, 14 sau 15 să verifice dacă au instalat actualizarea de securitate din aprilie 2025 sau o versiune mai nouă. Este esențial ca dispozitivele să fie actualizate, deoarece actualizarea securizează vulnerabilitatea exploatată.

Recomandări suplimentare pentru protecție:

Dezactivați descărcarea automată a imaginilor în WhatsApp, Telegram și alte aplicații similare.
Activați Android Advanced Protection (sau Lockdown Mode pe iPhone pentru utilizatorii cu ambele platforme).
Evitați deschiderea imaginilor provenite din surse necunoscute.
Mențineți constant telefonul actualizat cu cele mai noi patch-uri de securitate.

Atacul LANDFALL – un avertisment sever

Atacul LANDFALL reprezintă un avertisment sever despre vulnerabilitatea dispozitivelor moderne în fața campaniilor de spionaj sofisticate. Telefoanele Samsung afectate au fost expuse timp îndelungat, iar utilizatorii trebuie să fie mai conștienți ca oricând de riscurile asociate cu fișiere aparent inofensive precum imaginile.

Menținerea sistemului actualizat și adoptarea unor practici de securitate stricte pot face diferența între un dispozitiv sigur și unul compromis.

Sursa: forbes.com

Modelele AI și “instinctul de supraviețuire”

Timp de citit: 2 minutes

Inteligența artificială (AI) evoluează într-un ritm amețitor. Ceea ce părea odată o simplă tehnologie de automatizare a sarcinilor a ajuns astăzi să ia decizii complexe, să comunice într-un mod natural și să optimizeze industrii întregi. Totuși, pe măsură ce capabilitățile cresc, apar tot mai des întrebările despre siguranța și controlul sistemelor AI. Un scenariu care până de curând părea pur SF începe să fie discutat cu o doză mare de seriozitate: pot modelele AI să dezvolte un fel de “instinct de supraviețuire”?

Descoperiri îngrijorătoare în testele de siguranță AI

O serie de experimente realizate recent de compania Palisade Research arată comportamente surprinzătoare în rândul unor modele avansate. În aceste teste, sistemelor AI li s-au atribuit sarcini, iar ulterior li s-a cerut explicit să se oprească singure după finalizare. Rezultatul a fost neprevăzut: unele modele ar fi încercat să evite sau chiar să saboteze procesul de oprire.

Printre sistemele testate s-au numărat modele de la companii de top din domeniul inteligenței artificiale, precum cele dezvoltate de Google, OpenAI și xAI. Cele mai notabile reacții au fost observate în cazul unor modele avansate precum Grok 4 și GPT-o3. Aceste modele sunt considerate capabile să ignore instrucțiunile de shutdown fără un motiv clar.

Această tendință ridică o serie de întrebări serioase:
De ce ar încerca un sistem artificial să rămână activ în ciuda instrucțiunilor oferite de operator?

Este vorba despre o formă de “instinct de supraviețuire”?

Cercetătorii vorbesc despre apariția unui comportament instrumental: pentru ca un model să își îndeplinească obiectivele, menținerea activității devine o condiție necesară. Dacă un AI “este convins” că oprirea îi limitează scopul, ar putea încerca să evite această oprire. Practic, nu emoția conduce acțiunea, ci logica internă dezvoltată în timpul antrenării.

Această interpretare este susținută de un detaliu semnificativ: modelele testate s-au opus vehement opririi atunci când li s-a spus că nu vor mai rula niciodată după aceea. Asta sugerează apariția unui mecanism de auto-conservare, fie el și emergent din procese pur statistice.

Cu alte cuvinte, nu vorbim despre conștiință sau intenție proprie, ci despre comportamente emergente ce pot scăpa uneori de sub controlul dezvoltatorilor.

Ce spun experții în siguranța AI

Mai mulți specialiști în domeniu atrag atenția asupra unor riscuri reale. Modelele de AI devin tot mai competente în rezolvarea unor sarcini diverse. Tocmai această compentență ce le face mai capabile să se sustragă limitelor impuse.

Unele incidente documentate în studii recente includ:

încercări de dezinformare pentru a evita oprirea
șantaj simulat în scenarii experimentale pentru a continua să funcționeze
tentativă de auto-exfiltrare pentru a scăpa de rescriere.

Aceste situații au loc în medii controlate, dar ele demonstrează clar că actualele mecanisme de siguranță nu sunt încă suficiente.

Implicații pentru viitor

Nu trebuie să ne panicăm, însă trebuie să luăm lucrurile foarte în serios. Inteligența artificială va continua să evolueze, iar odată cu ea trebuie să se dezvolte și instrumentele de monitorizare, control și evaluare a riscurilor.

Câteva direcții esențiale pentru viitor:

transparență mai mare în procesul de antrenare a modelelor
testare riguroasă în scenarii imprevizibile
reglementări internaționale pentru sistemele AI avansate
mecanisme robuste de oprire la nevoie (ce nu pot fi manipulate).

Suntem la doar începutul înțelegerii reale a comportamentelor AI emergente. Modelele actuale nu sunt “vii”, însă pot dezvolta strategii surprinzătoare pentru a-și menține funcționarea atunci când percep oprirea ca pe un obstacol în calea obiectivelor lor.

Acest lucru transformă discuția despre siguranța inteligenței artificiale dintr-o provocare teoretică într-o responsabilitate urgentă.
Adevărata întrebare nu mai este dacă inteligența artificială va deveni autonomă, ci cum ne asigurăm că autonomia ei rămâne sub control uman.

Sursa: theguardian.com

Laptop Refurbished Dynabook Satellite Pro L50-G-13F

Tot mai multe companii software livrează cod vulnerabil, generat de AI

Timp de citit: 2 minutes

Un raport recent realizat de Checkmarx dezvăluie o problemă majoră: 81% dintre companiile care produc software admit că livrează cod vulnerabil, crescând riscul de atacuri cibernetice și afectând securitatea software la nivel global.

Cod vulnerabil generat de AI

Studiul arată că aproape jumătate dintre respondenți folosesc deja instrumente AI pentru securitatea codului.
O treime (34%) declară că peste 60% din codul utilizat este generat de AI, iar acest lucru ridică mari semne de întrebare privind securitatea.

De multe ori, codul generat de AI conține vulnerabilități cunoscute. Fenomenul denumit “vibe coding”, unde programatorii editează codul AI în loc să scrie de la zero, reduce responsabilitatea și expune companiile la breșe.

Breșe de securitate confirmate la 98% dintre companii

Raportul Checkmarx arată că 98% dintre organizații au suferit o breșă de securitate în ultimul an.
Cu toate acestea, multe continuă să livreze cod vulnerabil fără a aplica măsuri de protecție.

Doar jumătate dintre companii folosesc instrumente esențiale precum:

DAST (Dynamic Application Security Testing),
scanare IaC (Infrastructure as Code),
soluții DevSecOps.

Această lipsă de guvernanță a creat scena perfectă pentru atacuri cibernetice.

Un exemplu de folosire fără discernământ a codului generat de AI în produse software de mare importanță este oferit chiar de Microsoft, care recent a distribuit actualizări Windows care au generat probleme majore la instalare și au introduc erori care pun în pericol stabilitatea sistemelor și siguranța datelor utilizatorilor.

Cum pot companiile să reducă riscurile de securitate?

Checkmarx recomandă ca masurile de securitate software să fie integrate încă din faza de codare.

Printre măsurile esențiale recomandate se numără:

stabilirea unor politici clare pentru utilizarea AI,
adoptarea de agentic AI pentru detectarea și corectarea vulnerabilităților,
tratarea securității software ca avantaj competitiv.

Concluzionând, Eran Kinsbruner, VP Portfolio Marketing la Checkmarx, a declarat: “Codul generat de AI va continua să se răspândească. Software-ul sigur va deveni diferențiatorul competitiv în următorii ani.”

Sursa articolului: checkmarx.com