În 2026, conceptul de securitate cibernetică nu mai este o simplă noțiune, ci devenit o necesitate fundamentală pentru fiecare utilizator de internet. Datele publicate de Eurostat pentru anul 2025 arată clar că România rămâne în urmă în ceea ce privește adoptarea măsurilor de protecție online, situându-se printre ultimele state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește grija față de datele personale și confidențialitatea digitală.
Statisticile europene și situația României
Conform bilanțului Eurostat, 76,9% dintre utilizatorii de internet din UE au declarat că au luat cel puțin o măsură de protecție a datelor personale în 2025, o creștere semnificativă față de 73,2% în 2023. Această tendință ascendentă arată că europenii devin tot mai conștienți de riscurile digitale și își adaptează comportamentul online pentru a-și proteja informațiile sensibile.
În contrast, în aceeași perioadă doar 56% dintre utilizatorii români de internet au adoptat măsuri de securitate cibernetică, plasând România pe ultimele locuri în UE la acest capitol, alături de Slovenia și Bulgaria.
Ce măsuri de protecție adoptă europenii?
Eurostat evidențiază principalele acțiuni pe care le iau cetățenii UE pentru a-și proteja datele:
- 58,8% resping utilizarea datelor lor în scopuri publicitare;
- 56,2% restricționează accesul site-urilor la locația lor geografică;
- 46% limitează accesul la profilurile de pe rețelele sociale;
- 39% verifică securitatea site-urilor înainte de a furniza date;
- 37,6% citesc politicile de confidențialitate înainte de a introduce informații personale.
Aceste procente indică un comportament activ și preventiv în majoritatea statelor UE. În România însă, adoptarea acestor pași esențiali este mult mai redusă, ceea ce semnalează un grad scăzut de conștientizare și educație digitală în rândul utilizatorilor.
Cine se situează in top la securitate cibernetică
Țări precum Finlanda, Țările de Jos și Cehia stau mult mai bine la capitolul securitate cibernetică, cu peste 90% dintre internauți luând măsuri de protecție, ceea ce sugerează o cultură digitală mai matură și o abordare proactivă față de vulnerabilitățile din mediul online.
Acest contrast evidențiază faptul că nu este suficient doar să folosim internetul, este crucial să fim pregătiți și să știm cum să ne protejăm propriile date.
De ce România rămâne în urmă la capitolul securitate cibernetică
Există mai mulți factori care contribuie la acest decalaj. În primul rând, educația digitală insuficientă face ca mulți utilizatori să nu fie familiarizați cu concepte de bază precum autentificarea în doi pași, verificarea certificatelor SSL sau setările de confidențialitate ale rețelelor sociale. Deasemenea, lipsa unei culturi solide de securitate determină utilizatorii să considere securitatea ca pe o preocupare secundară, până când se confruntă cu probleme reale precum fraude sau furt de identitate.
În plus, accesul inegal la resurse și instrumente moderne de protecție, fie din motive economice, fie din cauza lipsei informării, face ca mulți români să nu folosească soluții esențiale precum manageri de parole sau programe antivirus actualizate.
Cum putem remedia aceasta situație?
Pentru a alinia România la media UE și a ne proteja mai eficient în mediul digital, este esențial să promovăm educația digitală și securitatea cibernetică încă din școli, astfel încât generațiile viitoare să fie conștiente de riscurile online. De asemenea, campaniile publice de informare, desfășurate la nivel național, pot ghida utilizatorii pas cu pas în protejarea datelor personale.
În paralel, sprijinirea întreprinderilor mici și a utilizatorilor individuali în adoptarea unor instrumente de protecție accesibile și eficiente este crucială pentru creșterea securității digitale la scară largă.
Destinatia – un mediu digital mai sigur
Datele Eurostat din 2025 arată că Uniunea Europeană continuă să avanseze în direcția unui mediu digital mai sigur. În schimb, România se află încă în subsolul clasamentului în ceea ce privește securitatea cibernetică personală, cu doar 56% dintre utilizatori care își protejează datele. Pentru a reduce acest decalaj, este necesară o schimbare de mentalitate, educație și politici coerente care să încurajeze comportamentele digitale responsabile.
Sursa: eurostat
